Prognoză de primăvară, pe-un picior de plai: PIB creşte în lei, scade în euro. Triumful vine din creșterea prețurilor

De Cristian Grosu | 7.5.2019 .

Prognoza privind Produsul Intern Brut pe anul 2019 a fost revizuită în sus în termeni nominali cu 8,5 miliarde lei ( de la 1.022,5 miliarde de lei la 1.031 miliarde lei) dar în jos cu circa 1,5 miliarde euro dacă se face conversia la noul curs de schimb mediu avut în vedere pentru acest an (4,74 lei/euro în loc de 4,65 lei/euro), potrivit datelor publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Senzaţie de „deja-vu” pe creşterea economică

Varianta de iarnă a progozei oficiale conducea spre un PIB de aproximativ 219 miliarde de euro, în timp ce varianta de primăvară a updatat cifrele spre doar 217,5 miliarde de euro. În termeni reali, însă, creşterea PIB a fost păstrată, însă, la acelaşi nivel de 5,5%, cam cu jumătate mai mare faţă de estimarea Comisiei Europene de 3,8%.

De reţinut, au fost păstrate în prognoză şi evoluţiile în termeni reali pe anii 2020 – 2022, cu o majorare a ritmului de creştere la 5,7% anul viitor şi un nivel de 5% pentru 2021 şi 2022. Aşadar, proiecţia necesară îndeplinirii programului guvernamental de creştere a veniturilor prespune un avans economic real de aproape 23% pe parcursul a patru ani ( 2019 – 2022).

Interesant, a început din nou procesul de ajustare în sus a deflatorului utilizat pentru transpunerea valorilor nominale prezentate mai sus în termeni reali, cam la fel ca şi în 2018. Deja, de la 2,1% în varianta de iarnă, s-a ajuns la 3,5% în varianta curentă, cea de primăvară.

În martie 2019, indicele preţurilor din industrie (a se citi, orientativ, din economie) se afla la 5,26%. Or, anul trecut, s-a ajuns de la un deflator prognozat iniţial tot de 2,1%, până la 6,1% pe final, ceea ce a afectat rezultatul de creştere economică. Prognozat tot în primăvară ( altă coincidenţă, după cea a valorii deflatorului) a fi de 5,5% pe 2018, la fel ca şi pe 2019.

Remunerarea salariaţilor, peste pragul de 40% din PIB cu doi ani mai devreme

Potrivit prognozei curente, remunerarea salariaţilor ( partea care le revine din rezultatul economic la nivel naţional) va trece pragul de 40% din PIB încă din 2019, faţă de anul 2021 cum se estima în urmă cu patru luni, pentru a urca la 41% în anul 2022. Cu toate acestea, deşi

PIB/locuitor a fost ajustat crescător în lei, el apare descrescător în euro faţă de varianta precedentă de prognoză pe tot intervalul 2019 – 2022. Iată cum se prezintă prognoza oficială conform celor mai recente date:

Am prezentat aceste date pentru a atrage atenţia asupra faptului că, dacă vrem să aderăm la Zona Euro în 2024, ar trebui să intrăm în mecanismul ERM II cu un paritate fixă ce va trebui păstrată în limitele de +/-15% timp de cel puţin doi ani, indiferent de presiunile interne şi externe.

Or, degeaba intrăm cu mai mulţi lei în buzunar, dacă vor însemna mai puţini euro decât aveam programat iniţial. Cât despre evoluţia prognozată a cursului de schimb, fără comentarii.

Ce se va întâmpla cu salariile

Mai aproape de interesul imediat al celor care lucrează, merită semnalată reducerea semnificativă a ritmului de creştere a salariilor. După trei ani de creştere cu mult peste ritmul de creştere economică, avansul salariilor reale ar urma să coboare sub nivelul de creştere economică prognozat.

Ar fi rezultatul încă destul de dezirabil al combinaţiei între reducerea undeva la jumătate a creşterii salariului mediu net lunar şi revenirea inflaţiei la valori ceva mai înalte, dar situate foarte aproape de ţinta declarată a BNR ( 2,5% plus/minus un punct procentual).

Atenţie, însă, deja inflaţia măsurată în preţurile la consumator a fost revizuită şi ea în sus de la 2,8% la 3,4% ca medie anuală.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »