Raportul FMI – Concluziile arată că România a devenit un nou și atipic model de creștere: prin dezechilibre. Care vor intra, curând, la plată

De Alexandra Pele | 7.6.2019 .

Dezechilibrele macroeconomice ale României au crescut în ultimul an, iar politicile economice şi fiscale trebuie să se schimbe, astfel încât veniturile populației și perspectivele adoptării euro  să nu sufere de pe urma contraperfromaneţelor – este una din concluziile experților Fondului Monetar Internațional (FMI).

FMI prognozează o creștere economică a României de 4% în 2019, alimentată de salarii mai mari și consum, dar cu prețul unui deficit de cont curent de peste 5% din PIB, potrivit raportului de monitorizare al FMI, publicat vineri.

Delegația FMI s-a aflat de săptămâna trecută la București, pentru a realiza raportul de monitorizare anuală, obișnuită pentru toate țările membre ale instituției.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală”)

„Dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit: deficitul fiscal și de cont curent s-au amplificat, iar presiunea inflaționistă cresc din nou. Dacă politicile nu își schimbă cursul, convergența (cu Zona Euro, n.r.) ar putea face un pas înapoi, care ar putea afecta veniturile persoanelor sărace și a pensionarilor”, spune raportul preliminar de monitorizare al FMI.

Raportul conține ideea „mixului de politici echilibrate” (nelipsită şi în rapoartele BNR), ca și pe cea a nevoii de  schimbare a  tendinței investițiilor publice și private, aflate pe o pantă descendentă, în ultimii ani.

Descărcaţi de AICI raportul preliminar de monitorizare al FMI, Romania: Staff Concluding Statement of the 2019 Article IV Mission

Iată mai departe, principalele idei ale raportului:

Venituri reale erodate de inflaţie

  • Graba de a creşte veniturile populaţiei spre nivelurile ţărilor dezvoltate din UE a provocat, prin consum şi dezechilibre macroeconomice, presiuni inflaţioniste care afectează, de fapt, veniturile în termeni reali
  • Inflația subminează și competitivitatea, iar descreșterea investițiilor publice și private a slăbit perspectivele de creștere economică pe termen lung.

Repetarea scenariului creștere – prăbușire?

  • Schimbarea politicilor oficiale este necesară pentru evitarea repetării scenariului creștere – prăbușire (boom – bust).
  • Deficitul de cont curent va rămâne ridicat pe termen mediu, în timp ce creșterea PIB va încetini, exprimând astfel pierderea de competitivitate.
  • Sunt necesare politici mai echilibrate și re-energizarea reformelor structurale, pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența veniturilor sustenabile spre nivelul țărilor avansate din UE.

(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată””)

Dezechilibrele tipice României

  • Deficitele fiscale (bugetare) cresc, în mod tipic, în România, în vremuri de creștere economică, deși normal ar să scadă.
  • Guvernul ar trebui să țintească la un deficit bugetar de 2,75% din PIB în 2019, ceea ce ar însemna măsuri care să consume diferența de 0,9% din PIB față de deficitul previzibil actual.
  • O reducere a deficitului credibilă de până la 1,5% în 2022 ar întări încrederea în cadrul bugetar și ar reduce vulnerabilitatea finanțelor publice.
  • Legea pensiilor aflată în dezbatere parlamentară are nevoie de o reevaluare, pentru a echilibra nevoile sociale și sustenabilitatea fiscală. Prevederile proiectului actual vor duce la cheltuieli de 4% din PIB și la o presiune severă asupra finanțelor publice.
  • Legea pensiilor în forma actuală va împovăra generația tânără și va afecta alte cheltuieli prioritare de investiții publice, educație și sănătate.
  • Este critică întărirea administrării veniturilor publice (ANAF), inclusiv modernizarea sistemului IT.
  • Sistemul de taxare a suferit distorsiuni din cauza numeroaselor schimbări din ultimii ani. Sistemul trebuie examinat cu grijă.
  • Structura bugetului ar trebui îmbunătățită. Trebuie să se facă loc pentru mai multe investiții. Eficiența cheltuielilor trebuie îmbunătățită.

Contribuţia politicii monetare

  • Prima linie a apărării împotriva inflaţiei şi a pierderii de venituri reale ale populaţiei este independenţa şi credibilitatea băncii centrale.
  • Dimpotrivă, noul indice de referinţă pentru dobânzile la creditele populaţie, va dăuna transmisiei politicii monetare în economie.
  • Deficitul de cont curent substanţial sporeşte marja unei mai mari flexibilităţi a cursului de schimb ca absorbant de şocuri.

Reformele necesare

  • Salariul minim ar trebui stabilit printr-un mecanism transparent şi obiectiv care să reflecte îmbunătăţirea productivităţii.
  • Reforma companiilor de stat şi angajarea lor în îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste le va spori performanțele financiare și calitatea serviciului pentru public.
  • Accentul trebuie pus mai mult pe absorbția fondurilor europene, mai ales în infrastructură, și mai puțin pe parteneriatele public – private, care implică adesea riscuri substanțiale.
  • Anumite măsuri din OUG 114 / 2018 și 19 / 2019 lasă loc de corecții din perspectiva efectului advers față de dezvoltarea economică.
  • Taxele, respectiv stimulentele specifice anumitor sectoare (bănci, construcții, utilități) pot crea distorsiuni și descuraja investițiile, sau alocarea eficientă a resurselor.

Creștere vs corupție

  • Instituțiile eficace și sănătoase sunt esențiale pentru o creștere sustenabilă și incluzivă (pentru toată populația).
  • Reducerea corupției ajută la creștere veniturilor guvernului, crește eficiența cheltuielilor și întărește competitivitatea.
  • Buna guvernare reduce și emigrația, mai ales a forței de muncă înalt calificate.
  • În vreme ce inițiativele ani-corpupție ale României au fost recunoscute ionternațional, unele dintre amendamentele legilor justiției și ale codului penal au fost criticate pentru amenințarea independenței justiției și slăbirea capacității de luptă împotriva corupției.
  • O predictibilitate mai mare și orientarea spre termenul mediu ar genera impulsuri pozitive ale investițiilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Rovana Plumb și Dan Nica – propunerile de Comisar european pe care le-ar fi făcut Viorica Dăncilă

Premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Poliția și Procuratura, șir de greșeli fatale care au favorizat producerea tragediei de la Caracal

Intrarea polițiștilor pe proprietatea unde se bănuiește că a fost ucisă Alexandra Mâceșanu a avut loc la 19 ore după ce tânăra a sunat de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Inegalitatea veniturilor a crescut în 2018. Observaţii

Inegalitatea distribuției veniturilor în România a crescut în 2018 de la un raport de 6,5 la 1 între cei mai bogaţi 20% dintre români şi […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Cum stăm faţă de Zona Euro. Diferenţele dintre indicatorii economici

România şi-a anunţat intenţia de a adera la Zona Euro în anul 2024. Adoptarea monedei unice europene nu este opţională ci inclusă în tratatul de […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Premierul Italiei: România preia imigranți de pe nava caritabilă Open Arms

Șase state, printre care și România, s-au oferit să preia imigranții aflați la bordul navei caritabile Open Arms, care nu a primit permisiunea de a […] ... 
Citeste mai departe »

FT: Companiile trebuie să fie pregătite pentru a contracara agresiuni comise de state

Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor, comentează cotidianul Financial Times, […] ... 
Citeste mai departe »

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize  […] ... 
Citeste mai departe »

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »