Raportul FMI – Concluziile arată că România a devenit un nou și atipic model de creștere: prin dezechilibre. Care vor intra, curând, la plată

De Alexandra Pele | 7.6.2019 .

Dezechilibrele macroeconomice ale României au crescut în ultimul an, iar politicile economice şi fiscale trebuie să se schimbe, astfel încât veniturile populației și perspectivele adoptării euro  să nu sufere de pe urma contraperfromaneţelor – este una din concluziile experților Fondului Monetar Internațional (FMI).

FMI prognozează o creștere economică a României de 4% în 2019, alimentată de salarii mai mari și consum, dar cu prețul unui deficit de cont curent de peste 5% din PIB, potrivit raportului de monitorizare al FMI, publicat vineri.

Delegația FMI s-a aflat de săptămâna trecută la București, pentru a realiza raportul de monitorizare anuală, obișnuită pentru toate țările membre ale instituției.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală”)

„Dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit: deficitul fiscal și de cont curent s-au amplificat, iar presiunea inflaționistă cresc din nou. Dacă politicile nu își schimbă cursul, convergența (cu Zona Euro, n.r.) ar putea face un pas înapoi, care ar putea afecta veniturile persoanelor sărace și a pensionarilor”, spune raportul preliminar de monitorizare al FMI.

Raportul conține ideea „mixului de politici echilibrate” (nelipsită şi în rapoartele BNR), ca și pe cea a nevoii de  schimbare a  tendinței investițiilor publice și private, aflate pe o pantă descendentă, în ultimii ani.

Descărcaţi de AICI raportul preliminar de monitorizare al FMI, Romania: Staff Concluding Statement of the 2019 Article IV Mission

Iată mai departe, principalele idei ale raportului:

Venituri reale erodate de inflaţie

  • Graba de a creşte veniturile populaţiei spre nivelurile ţărilor dezvoltate din UE a provocat, prin consum şi dezechilibre macroeconomice, presiuni inflaţioniste care afectează, de fapt, veniturile în termeni reali
  • Inflația subminează și competitivitatea, iar descreșterea investițiilor publice și private a slăbit perspectivele de creștere economică pe termen lung.

Repetarea scenariului creștere – prăbușire?

  • Schimbarea politicilor oficiale este necesară pentru evitarea repetării scenariului creștere – prăbușire (boom – bust).
  • Deficitul de cont curent va rămâne ridicat pe termen mediu, în timp ce creșterea PIB va încetini, exprimând astfel pierderea de competitivitate.
  • Sunt necesare politici mai echilibrate și re-energizarea reformelor structurale, pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența veniturilor sustenabile spre nivelul țărilor avansate din UE.

(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată””)

Dezechilibrele tipice României

  • Deficitele fiscale (bugetare) cresc, în mod tipic, în România, în vremuri de creștere economică, deși normal ar să scadă.
  • Guvernul ar trebui să țintească la un deficit bugetar de 2,75% din PIB în 2019, ceea ce ar însemna măsuri care să consume diferența de 0,9% din PIB față de deficitul previzibil actual.
  • O reducere a deficitului credibilă de până la 1,5% în 2022 ar întări încrederea în cadrul bugetar și ar reduce vulnerabilitatea finanțelor publice.
  • Legea pensiilor aflată în dezbatere parlamentară are nevoie de o reevaluare, pentru a echilibra nevoile sociale și sustenabilitatea fiscală. Prevederile proiectului actual vor duce la cheltuieli de 4% din PIB și la o presiune severă asupra finanțelor publice.
  • Legea pensiilor în forma actuală va împovăra generația tânără și va afecta alte cheltuieli prioritare de investiții publice, educație și sănătate.
  • Este critică întărirea administrării veniturilor publice (ANAF), inclusiv modernizarea sistemului IT.
  • Sistemul de taxare a suferit distorsiuni din cauza numeroaselor schimbări din ultimii ani. Sistemul trebuie examinat cu grijă.
  • Structura bugetului ar trebui îmbunătățită. Trebuie să se facă loc pentru mai multe investiții. Eficiența cheltuielilor trebuie îmbunătățită.

Contribuţia politicii monetare

  • Prima linie a apărării împotriva inflaţiei şi a pierderii de venituri reale ale populaţiei este independenţa şi credibilitatea băncii centrale.
  • Dimpotrivă, noul indice de referinţă pentru dobânzile la creditele populaţie, va dăuna transmisiei politicii monetare în economie.
  • Deficitul de cont curent substanţial sporeşte marja unei mai mari flexibilităţi a cursului de schimb ca absorbant de şocuri.

Reformele necesare

  • Salariul minim ar trebui stabilit printr-un mecanism transparent şi obiectiv care să reflecte îmbunătăţirea productivităţii.
  • Reforma companiilor de stat şi angajarea lor în îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste le va spori performanțele financiare și calitatea serviciului pentru public.
  • Accentul trebuie pus mai mult pe absorbția fondurilor europene, mai ales în infrastructură, și mai puțin pe parteneriatele public – private, care implică adesea riscuri substanțiale.
  • Anumite măsuri din OUG 114 / 2018 și 19 / 2019 lasă loc de corecții din perspectiva efectului advers față de dezvoltarea economică.
  • Taxele, respectiv stimulentele specifice anumitor sectoare (bănci, construcții, utilități) pot crea distorsiuni și descuraja investițiile, sau alocarea eficientă a resurselor.

Creștere vs corupție

  • Instituțiile eficace și sănătoase sunt esențiale pentru o creștere sustenabilă și incluzivă (pentru toată populația).
  • Reducerea corupției ajută la creștere veniturilor guvernului, crește eficiența cheltuielilor și întărește competitivitatea.
  • Buna guvernare reduce și emigrația, mai ales a forței de muncă înalt calificate.
  • În vreme ce inițiativele ani-corpupție ale României au fost recunoscute ionternațional, unele dintre amendamentele legilor justiției și ale codului penal au fost criticate pentru amenințarea independenței justiției și slăbirea capacității de luptă împotriva corupției.
  • O predictibilitate mai mare și orientarea spre termenul mediu ar genera impulsuri pozitive ale investițiilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »