Reacția coaliției de guvernare la Raportul MCV și la Rezoluția din PE

De Victor Bratu | 13.11.2018 .

Liderii coaliției de guvernare consideră absurde, politice și dezechilibrate recomandările făcute României marți, prin Raportul MCV prezentat de Comisia Europeană și prin Rezoluția privind statul de drept din România, adoptată de Parlamentul European.

Toți acești lideri au de înțeles că România nu va respecta recomandările primite din partea celor două instituții de la Bruxelles.

Prezentăm cele mai importante luări de poziție ale politicienilor PSD și ALDE:

Florin Iordache, președintele Comisiei parlamentare speciale care a trimis în plenul camerelor modificările pentru legile Justiției și ale codurilor penale.

Într-un comunicat intitulat „Implementarea solicitărilor absurde ale Comisiei Europene din MCV ar bloca întreaga justiție din România”, acesta spune:

  • Am început parcurgerea raportului MCV pe anul 2018, prin care niste “experți” necunoscuți dau indicații României cu privire la aplicarea unor legi DEJA în vigoare, iar absurdul uneia dintre recomandări iese cu totul în evidență.

  • Astfel, Comisia Europeană solicită Parlamentului, prin raportul MCV, nici mai mult nici mai puțin decât “oprirea imediată a implementării legilor justiției, (…) precum și a ordonanțelor de urgență emise de Guvern, stoparea implementării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală”. Printr-o astfel de solicitare, Comisia Europeană nu doar că își depășește prerogativele stabilite prin Tratat, dar dovedește dispreț total față de întreaga ordine de drept și constituțională din România.

  • Mai mult, dacă o asemenea cerere, aberantă, ar fi implementată de Parlament, prin efectele pe care le-ar produce, ar conduce la blocarea întregului sistem de justiție din România.

  • Prin urmare, o astfel de recomandare nu poate fi pusă în aplicare, fiind lipsită de orice logică, iar consecințele sale ar fi profund negative pentru sistemul de justiție din România. Mai mult, faptul că într-un raport al Comisiei Europene există o astfel de recomandare absurdă, duce la decredibilizarea acestuia.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, crede că Raportul MCV intră în zona politică, iar rezoluția privind statul de drept din România, adoptată tot marți de PE, este un document dezechilibrat și subiectiv:

  • Comisia intră într-o zonă politică care nu este justificată pentru că raportul este un instrument cu precădere tehnic și am văzut în ultima perioadă abordări politice care cred că pun sub semnul întrebării modul în care Comisia lucrează cu statele membre. Nu cred că pot pune sub semnul întrebării opțiunile statelor membre pe anumite domenii.

  • despre Rezoluția din Parlamentul European: Este un document pe care am avut posibilitatea să îl analizez și pot să spun că este total dezechilibrat, este subiectiv și pe mine mă dezamăgește profund.

Șerban Nicolae, liderul senatorilor PSD, consideră că recomandările MCV și Rezoluția din PE reprezintă demersuri inutile:

  • Este imposibil de înţeles la ce ar folosi o asemenea Rezoluţie în PE, pentru că exprimarea unor îngrijorări legate de legile justiţiei arată tardivitatea unui asemenea demers. Referitor la legislaţia penală, suntem în plin proces de elaborare, ceea ce arată prematuritatea acesteui demers.

  • Faptul că se pun la grămadă aceste lucruri cu protestele din august 2018, care sunt sub anchetă penală, arată inutilitatea acestui demers politic.

  • Dacă privim la ultimii 11 ani de rapoarte MCV, constatăm că ele au trecut sub tăcere, sau poate chiar au cauţionat, au fost complici, la toate acele abuzuri rezultate din protocoale secrete, echipe mixte, înţelegeri necunoscute şi în general subordonarea justiţiei faţă de serviciile de informaţii.

  • Poate pentru unii, modelul sovietic din anii 50 era unul corect şi ar trebui să ne întoarcem.

Mihai Fifor, ministrul Apărării:

  • Este greu de înţeles şi este de neacceptat introducerea unor condiţionalităţi pentru România, sub pretextul afectării progreselor în justiţie, în condiţiile în care MCV a dovedit că şi-a ratat obiectivul pentru care a fost creat.

  • Interferenţa in justitie pe baza protocoalelor, intruziunea în viaţa privată, falsificarea de probe, presiunea organelor de anchetă asupra martorilor pentru a obţine mărturii convenabile acuzării sunt realităţi ale modului în care a fost înţeleasă din pacate funcţionarea justiţiei în România, toate ignorate total în rapoartele MCV din ultimii an.

  • România a prezentat argumente solide privind modificările legislative în domeniul justiţiei precum şi clarificări de fiecare dată când a fost nevoie, în baza principiului cooperării loiale între instituţiile UE şi statele membre. Primeşte în schimb „recomandări” să îşi ignore Constituţia şi noi „ţinte de atins” pentru a fi considerat un stat egal cu celelalte state membre, precum şi o rezoluţie în Parlamentul European care propune o justiţie oarbă la abuzuri.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »