Recept Tayyip Erdogan a câştigat, din primul tur, primele alegeri prezidenţiale din Turcia

De Anne-Marie Blajan | 11.8.2014 .

Recept Tayyip Erdogan a cîştigat duminică primele alegeri prezidenţiale din Turcia, cu 52% din voturi, adjudecându-şi mandatul încă din primul tur, informează agenţiile de presă.

Victoria sa este detaşată, având în vedere procentele obţinute de contracandidaţii săi: Ekmeleddin Ihsanoglu – liderul unei coaliţii – s-a situat la 38% din preferinţele electoratzului care a participat la vot, în timp ce politicianul kurd, Selahattin Demirtas, a obţinut 10%.

Preşedintele ales a transmis un mesaj de unitate. „Nu voi fi dar preşedintele celor care m-au votat, voi fi preşeidntele a 77 de milioane. (…) Voinţa naţiunii a câştigat din nou asstăzi, democraţia a câştigat din nou. Iar cei care nu m-au votat au câştigat la fel de mult ca şi cei care m-au votat, cei care nu mă plac au câştigat la fel de mult ca şi cei care mă plac”, a spus acesta în faţa a mii de susţinători.

Fostul premier îşi va prelua mandatul de preşedinte în 28 august.

Încă de luni încep negocierile în partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) pentru formarea noului guvern şi pentru alegerea succesorului lui Recep Erdogan la conducerea acestuia. Analiştii se aşteaptă ca acesta să fie un politician loial lui Erdogan şi uşor controlabiul de către acesta.

Preşedintele ales vrea să evite o scădere a influenţei sale în partid, ceea ce i-ar îngreuna aplicarea planurilor de a modifica legea fundamentală a ţării, pentru crearea unei preşedinţii cu puteri executive . o reformă ce are nevoie de 2/3 dn voturile parlamentului sau un vot popular.

Posibilul său succesor ar putea fi ministrul de externe, Ahmet Davutoglu, care are susţinerea birocraţiei partidului şi a fost văzut ca mâna dreaptă a lui Recep Erdogan în plan internaţional.

Sultanul Erdogan

Chiar dacă preşedintele ales se vrea un preşedinte al tuturor turcilor, harta electorală a Turciei arată că asta nu va fi uşor. Dacă cei din inima Anatoliei, puternic conservatori, sunt fidelii preşedintelui Erdogan, turcii din partea vestică, mai liberală a ţării, de pe malurile Mărilor Egee şi Mediterană, au votat pentru contracandidaţii acestuia.

Recep Tayyip Erdogan a spus că vrea să îşi exercite puterea folosind toate prerogativele pe care i le dă legea actuală, nu ca şi predecesorii săi, care au avut un rol mai mult ceremonial. Nu a făcut însă niciun secret din planurile sale de a schimba constituţia şi de a da preşedintelui prerogative executive.

Criticii săi se tem că acesta va îndepărta din ce în ce mai mult ţara de secularismul introdus de kemal Ataturk şi că turcia va deveni un stat din ce în ce mai islamizat.

În ultimul an şi jumătate, Recep Tayyip Erdogan i-a îngrijorat pe prietenii şi aliaţii săi occidentali. “Turcia ar trebui să fie un partener important al SUA într-o perioadă de mare instabilitate într-o regiune-cheie a lumii. Tendinţele autoritariste ale premierului îngreunează teribil situaţia”, a afirmat Eric Edelman, fost ambasador american în Turcia, citat de The Economist.

Prim-ministrul turc a atras atenţia în ultima vreme prin emiterea mai multor legi făcute în aşa fel încât să îi ofere protecţie lui şi aliaţilor săi într-un scandal de corupţie care a izbucnit la finalul anului trecut şi care este considerat de analiştii din Turcia drept cel mai mare din istoria ţării.

În decembrie 2013, poliţia a percheziţionat reşedintele mai multor minmiştri şi ale fiilor acestora, după ce au fost făcute publice înregistrări care demonstrau implicarea lor în acte de corupţie. Mai mult, legăturile duceau la premier şi la unul dintre fiii acestuia.

Recep Tayyip Erdogan a acuzat judecători, procurori şi poliţişti că ar fi fabricat aceste înregistrări şi că este o nouă încercare a liderului opoziţiei Fetullah Gulen, un cleric sunnit aflat în exil în SUA, de a destabiliza puterea de la Ankara.

Iar pentru a pune piedici anchetei, premierul a concediat sau transferat sute de magistraţi şi poliţişti. Mai apoi a emis legislaţie care să pună sub un control guvernamental mai sever puterea judecătorească şi serviciile de informaţii şi a luat o serie de măsuri care au limitat libertatea presei şi a internetului. Temporar, a interzis Twitter în Turcia şi a ameninţat că va face inaccesibile reţelele de socializare.

Criticile interne şi internaţionale nu au avut ecou la premierul turc. Şi nu este pentru prima dată. Nici în cazul reprimării protestatarilor din parcul Ghezi, de vara trecută. O mişcare începută de tineri cu viziuni ecologiste, care s-au împotrivit demolării unui parc din Istanbul pentru a se construi pe locul acestuia un centru comercial, s-a transformat într-o revoltă care a polarizat cel mai important oraş al Turciei.

Argumentul premierului Erdogan a fost mereu susţinerea populară de care se bucură: atâta vreme cât votanţii îl sprijină, are dreptul să facă ce vrea, în ciuda opoziţiei, protestatarilor, judecătorilor şi procurorilor, sau a Europei.

Iar testul suprem au fost alegerile locale care au avut loc în Turcia în primăvară. Rezultatul acestora a întărit argumentaţia prim ministrului: 46% dintre turci au votat în favoarea partidului său.

Iar câştigarea alegerilor prezidenţiale, primele de acest gen din Turcia, încă din primul tur nu fac decât să îi întărească aceste convingeri că populaţia turcă îi este alături.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »