Referendumul violent din Catalonia: rezultate contestabile, test esențial pentru UE

De Mariana Bechir | 1.10.2017 .

Grafic: The Economist

Referendum de-o neobișnuită, dar previzibilă violență în Catalonia.  Între 500 și 700 de persoane ar fi avut nevoie de asistență medicală după ciocnirile dintre forțele de poliție, care au încercat să împiedice referendumul de independență al Cataloniei, și protestatari, votanți sau funționari implicați în desfășurarea scrutinului – declarat, de altfel, ilegal de către Curtea Constituțională de la Madrid.

La rândul ei, Poliția spaniolă a anunțat câteva zeci de răniți în rondul membrilor ei.

De altfel, autoritățile spaniole ar fi reușit să închidă, prin forță, doar circa 300 de secții de votare din cele 2000 deschise de autoritățile locale din Catalonia.

Premierul spaniol Mariano Rajoi le-a multumit duminică seara forțelor de ordin pentru că ar fi reușit să împiedice desfășurarea referendumului, iar în privința ciocnirilor cu protestatarii si organizatorii, acesta a declarat că fortele de ordine ”au respectat legea și și-au făcut treaba”.

Niciunul din liderii marilor state ale UE nu au reacționat public în vreun fel.

Referendumul din Catalonia reprezintă cea mai gravă criză politică din ultimele decenii, iar miza nu e doar una națională:

implicațiile unei independențe smulse cu forța de către catalani pune unitatea și coerența Uniunii Europene într-o situaie delicată: multe alte regiuni europene ar putea vedea în exemplul Cataloniei un precedent, iar UE ar face față cu greu puseelor secesioniste din țările membre, mai ales după Brexit.

***

Rezultatele referendumului privind independența Cataloniei față de Spania nu sunt certe, deși ar putea fi în favoarea acesteia, potrivit oficialilor regiunii separatiste.

Desfășurarea scrutinului ridică, însă, multe semne de întrebare privind corectitudinea lui, dincolo de faptul că este juridic ilegal, potrivit Curții Constituționale de la Madrid.

Pe de o parte, guvernul regional a permis folosirea buletinelor de vot neoficiale și exprimarea votului în oricare din secții, după ce forțele de ordine au închis jumătate din acestea, au confiscat urne și buletine de vot.

Pe de altă parte, violențele sub semnul cărora s-a desfășurat scrutinul fac discutabile condițiile de desfășurare, mulți dintre cei care ar fi votat împotriva independenței rămânând acasă de teamă, potrivit Reuters.

Mai mult, conform regulilor locale ale referendumului nu este necesară prezența la vot a unui număr minim de alegători, iar obervatorii cred că majoritatea voturilor exprimate sunt în favoarea independenței.

Reacții europene

Primul oficial european, Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European și reprezentantul acestuia în negocierile privind Brexit, a condamnat violențele, pe care le-a considerat disproporționate, precizând că nu vrea să intervină în problemele interne ale Spaniei.

„În UE noi încercăm să gasim soluții prin dialog politic și cu respect pentru ordinea constituțională” a spus oficialul european.

Și ministrul de externe britanic, Boris Johnson, a codamnat violențele, precizând că referendumul a fost neconstituțional, potrivit Reuters.

Ministrul de externe în guvernul regional catalan, Raul Romeva i Rueda, a cerut Uniunii Europene să intervină. „Cerem instituţiilor europene să condamne violenţa pe care o suferă cetăţeni europeni”, le-a spus el reporterilor, potrivit Agerpres.

Guvernul regional al Cataloniei ar urma să reclame Guvernul de la Madrid la curțile de justiție internaționale pentru violentele poliției, potrivit oficialilor catalani.

La Madrid însă, guvernul şi-a păstrat fermitatea, vicepremierul Soraya Saenz de Santamaria declarând că poliţia a acţionat „cu profesionalism” şi „proporţional”, şi cerându-le catalanilor să renunţe la „farsa” referendumului care „nu conduce nicăieri”.

Mai mult de 460 de persoane au fost rănite în confruntările violente cu poliţia duminică, în ziua referendumului privind independenţa Cataloniei, a comunicat primarul Barcelonei, Ada Colau, transmite DPA.

Implicațiile europene și globale

Autoritățile UE au încercat să nu dea amploare conflictului catalan, spunând că este o problemă internă a Spaniei, dar implicațiile politice depășesc cu mult granițele Spaniei și chiar ale Uniunii.

„Referendumul creează un prevedent periculos. Formula unei regiuni cu o economie bună, care se separă de statul din care face parte în favoarea unor elite s-ar putea repeta și în alte regiuni europene, cum ar fi Padania” (nordul Italiei, n.r.), a declarat Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, pentru TVR.

Totodată, repetarea formulei catalane „ar crea haos la nivel european. Și… Catalonia este în Spania din secolul 16. Ce ar însemna? Să ne întoarcem la fragmentarea europeană din evul mediu?”, s-a mai întrebat Iulian Chifu.

Pe de altă partem o regiune, fie și prosperă, „ar ieși practivc din UE și ar pierde multe avantaje, care contribuie la situația sa economică bună, cum ar fi exporturile. Aș fi foarte rezervat față de evenimente”, a mai spus Iulian Chifu.

În urma unei eventuale ruperi a Cataloniei de Spania, aceasta ar pierde 6% din teritoriu, 16% din populație, dar cincime din PIB, un sfert din exporturi, jumătate din investițiile firmelor start-up,  ca și aproape o treime din medaliații Jocurilor Olimpice de la Rio, potrivit Politico.

Comisia Europeană a avertizat că, dacă s-ar despărți de Spania, Catalonia va pierde drepturile aferente unei țări membre ale UE, urmând ca procesul de readerare să fie reluat.

Pe de altă parte, „În ultimele săptămâni, presa rusă susținută de de stat și conturile automate (bots) de pe rețelele sociale au promovat agresiv dezimformarea și știrile false (…) în scopul discreditării autorităților politice și juridice ale Spaniei”, scrie Politico.

Condițiile de desfășurare

Operațiunea de votare arată în multe locuri mai degrabă a revoltă, cu votanți blocați în secțiile de votare și cu poliția la uși. Forțele de ordine sunt pregătite să intervină cu echipamente antirevoltă și ambulanțe.

În unele secții, autoritățile au intrat cu forța și au confiscat buletinele de vot și urnele.

Referendumul ar putea rămâne doar cu o valoare simbolică uriașă, căci va avea mari probleme de recunoaștere juridică, chiar și fără invalidarea organizării lui de către Curtea Constituțională a Spaniei.

Multe dintre secţiile de votare nu pot funcționa, iar  guvernul regional al Cataloniei a permis alegătorilor să voteze la orice secție pe care o găsesc deschisă în regiune, dacă secția de votare de care aparțin a fost închisă.

Chiar și buletinele de vot tipărite la domiciliu vor fi acceptate ca valabile, a declarat Jordi Turull, purtătorul de cuvânt al guvernului regional, într-o conferință de presă la Barcelona, după ce autorităţile de la Madrid au confiscat milioane de buletine de vot.

După ce o instanță a interzis votul, poliția spaniolă a arestat oficiali catalani. Guvernul Spaniei a anunțat sâmbătă că poliția a sigilat 1.300 din cele 2.315 școli din Catalonia, care fuseseră alese pentru amenajarea secțiilor de votare în cadrul referendumului.

Referendumul început  în condiții mai degrabă conspirative, cu urnele păzite în locuri sigure, ca să nu fie găsite în timpul percheziţiilor. O centrală informatică ar urma să înregistreze rezultatele numărării voturilor, dar vineri instanţa a decis ca aplicaţia care permite numărarea voturilor să fie blocată, iar sămbătă, poliţişti din Garda civilă au descins în sediul Centrului pentru Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei pentru a verifica dacă au fost blocate aplicaţiile şi serviciile prin care ar putea fi facilitat votul.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »