Republica Moldova / Ministrul de Interne acuză judecătorii Curții Constituționale de tentativă de uzurpare a puterii de stat

De Alexandra Pele | 18.6.2019 .

Ministrul de Interne, Andrei Năstase, a făcut un denunț către Procuratura Generală. Andrei Năstase solicită suspendarea provizorie din funcţie a judecătorilor Curții Constituționale, tragerea la răspundere a acestora, ridicarea imunităţii parlamentare a lui Vladimir Plahotniuc precum și tragerea la răspundere a liderului PDM.

Sesizarea, prezentată de Unimedia:

Prin prezenta, având în vedere pronunțarea la data de 15 iunie 2019 a Hotărârii Curții Constituționale prin care, Curtea, din oficiu, a dispus anularea Deciziei Curții Constituționale nr. 83 din 7 iunie 2019, Hotărârii Curții Constituționale nr. 13 din 8 iunie 2019, Hotărârii Curții Constituționale nr. 14 din 8 iunie 2019, Hotărârii Curții Constituționale nr. 15 din 8 iunie 2019, Avizului Curții Constituționale nr. 1 din 9 iunie 2019 și Avizului Curții Constituționale nr. 2 din 9 iunie 2019,

sesizez Procurorul General asupra săvârșirii de către  judecătorii Curții Constituționale Poalelungi Mihai, Apolschi Raisa, Artur Reșetnicov, Gurin Corneliu, Băieșu Aurel și Zaporojan Veaceslav a infracțiunii de tentativă de uzurpare a puterii în stat  – art. 339 alin.(1) Cod penal – acţiuni săvârşite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

În această privință, menționez că în perioada 07 iunie – 09 iunie 2019 judecătorii Curții Constituționale nominalizaţi au aprobat decizii, hotărâri și avize contrare  prevederilor Constituției Republicii Moldova în scopul de a permite numitului Plahotniuc Vladimir și a grupării criminale conduse de acesta să se mențină abuziv la putere, precum și de a asigura o legalitate așa-zisului guvern condus de Filip Pavel.

Accentuez că judecătorul Apolschi Raisa este nașa de cununie a numitului Plahotniuc Vladimir și este exponentă a Partidului Democrat, Reșetnicov Artur a fost și el membru al aceluiași partid până la numirea în funcție, Poalelungi Mihai este cunoscut ca fiind un consultant personal de-al lui Plahotniuc Vladimir, iar Gurin Corneliu, de asemenea, este un interpus de-al lui Plahotniuc Vladimir, care, prin anumite metode necunoscute încă (posibil șantaj și corupere), controlează, in corpore, toți membrii actuali ai Curții Constituționale.

Actele nominalizate ale Curții Constituționale au condus la instaurarea unui dualism al puterii şi, în consecință, a unei crize a acesteia, ceea ce a afectat şi extrapolat întreaga societate datorită interpretării ambigue și abuzive a unor norme constituționale, care, în lumina Hotărârilor anterioare ale Curții, nr. 30 din 01.10.2013 și nr. 29 din 24.11.2015 pentru interpretarea articolului 85 din Constituția Republicii Moldova, erau suficient de clare pentru a găsi oportun revenirea ulterioară la interpretarea sensului și modalității de aplicare a acestuia.

Mai mult, autoritățile apărute ca rezultat al efectelor produse de deciziile ilegale emanate de Curte, au încercat să schimbe starea de lucruri existentă, au emis acte de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova, au stabilit alegeri anticipate, au înstrăinat bunuri, etc., existând, practic, o preluare ilegală și abuzivă a puterii în stat, prin anihilarea  puterii legislative și suprimarea Guvernului legal constituit.

Analizând argumentele expuse de către Curte în motivarea Deciziei nr. 83 din 07.06.2019 privind inadmisibilitatea sesizării Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, nr. 102b/2019, cu privire la interpretarea prevederilor articolului 85 alin. (1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin. (2) şi 103 din Constituție, se constată o extindere a obiectului interpretării, Curtea referindu-se şi la modalitatea curgerii şi calculării termenilor care sunt reglementate prin lege organică şi, corespunzător, nu fac obiectul interpretării Curții.

Apreciez că includerea, în paranteze, în paragraful 16 a Deciziei nr. 83 a textului „(90 de zile)” urma a fi justificată de către Curte sub aspectul respectării prevederilor articolelor 384, 385, 388 şi 389 din Cod Civil, în condițiile în care, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) al Legii nr. 100/2018 cu privire la actele normative, interpretarea oficială a legilor, altele decât cele constituționale, ține de competența exclusivă a Parlamentului.

Constituția Republicii Moldova stabilește termenii în ani, luni, săptămâni, zile și ore. Legiuitorul constituant în art. 85 alin. (1) din Constituție operează cu termenul de  3 luni, iar la alin. (2) acelaşi articol este statuat un termen de 45 de zile. Astfel, termenul indicat în luni se calculează în luni, nicidecum în zile. Urmare a faptului că Curtea își menține jurisprudența sa constantă, expusă în Hotărârea nr. 30/2013 la caz, termenul de 3 luni a expirat la 9 iunie 2019, termen după expirarea căruia Președintele RM în cazul existenței circumstanțelor sau a unei singure circumstanțe statuate în art. 85 alin. (1) din Constituție, este în drept să dizolve Parlamentul, după consultarea fracțiunilor parlamentare și emiterii unui Aviz confirmativ de către Curtea Constituțională.

Termenul de 3 luni, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat posibilitatea formării unui nou Guvern/posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, un nou Guvern poate fi format numai după convocarea noului Parlament de către Președintele Republicii Moldova. Aceasta se referă și la posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.

În speță, mandatele deputaților Parlamentului de legislatura a X-a au fost validate de către Curtea Constituțională la 9 martie 2019, iar Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat de către Președintele Republicii Moldova la 21 martie 2019.

Prin urmare, Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni, care este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, care începe să curgă de la data apariției circumstanțelor ce au determinat posibilitatea:

1) formării unui nou Guvern;

2) adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.

Or, dreptul trebuie să fie unul efectiv și nu unul iluzoriu. Inițial, trebuie constituit Parlamentul Republicii Moldova pentru a avea posibilitatea reală de a:

1) forma Guvernul;

2) adopta legi.

Termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, de aceea Curtea Constituțională era obligată să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni. În mod logic, curgerea acestui termen trebuia să înceapă de la data de 21 martie 2019 și, respectiv, să expire la 21 iunie 2019.

Așa ar fi fost corect din punct de vedere constituțional, logic și juridic. Atrag atenția că obiect al infracţiunii de uzurpare a puterii în stat sânt relaţiile ce reglementează formarea organelor puterii de stat, precum şi regimul constituţional al Republicii Moldova.

Conform articolului 2 al Constituţiei Republicii Moldova suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova care o exercită în mod direct prin organele sale reprezentative în formele stabilite de Constituţie. Nici o  persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu.

Conform Constituției puterea de stat este divizată în puterea legislativă, executivă şi judecătorească şi care sânt separate şi colaborează la exercitarea prerogativelor ce le revin (art. 6).

Parlamentul, Preşedintele şi Guvernul Republicii Moldova, Curtea Supremă de Justiţie şi instanţele judecătoreşti inferioare sunt organele de stat ce reprezintă aceste puteri. Latura obiectivă a infracţiunii se exprimă prin acțiuni cu scop ul de a uzurpa (de a-şi însuşi) o putere cu încălcarea vădită a normelor constituţionale prin acţiuni îndreptate spre a menţine puterea de stat, atunci când, potrivit Constituţiei, urma a fi transmisă în conformitate cu voința și suveranitatea populară rezultată în urma votului din 24 februarie 2019.

Uzurparea puterii de stat presupune acţiuni ale persoanelor, diferitelor grupări, organizaţii îndreptate spre obţinerea puterii asupra cărei a nu au niciun drept. Menţinerea forţată a puterii înseamnă păstrarea forţată a acesteia, cu încălcarea  prevederilor Constituţiei Republicii Moldova de către persoane cărora puterea le-a a parţinut conform legii. Infracţiunea se consideră consumată din momentul săvârşirii acţiunii îndreptate spre uzurparea sau menţinerii puterii.

În prezenta cauză Plahotniuc Vladimir a acționat în vederea accederii sale la  putere și de menținere a sa și a Guvernului aservit, la putere, dispunând prin intermediul judecătorilor Curții Constituționale dizolvarea Parlamentului, continuarea împuternicirilor Guvernului condus de Filip Pavel în pofida expirării împuternicirilor acestuia, neadmiterea intrării în atribuții a Guvernului condus de Maia Sandu, etc.

Subsidiar, în temeiul art.200 Cod de procedură penală, concomitent cu desfășurarea acțiunilor de urmărire penală este necesară suspendarea din funcție a  judecătorilor menționați, dat fiind că aceștia pot influența mersul anchetei, pot distruge probe și pot influența potențialii martori.

Totodată, având în vedere că numitul Plahotniuc Vladimir deține, momentan, calitatea de deputat, solicit inițierea, de urgență, a procedurilor de ridicare a imunității acestuia și de a obține acordul forului legislativ pentru investigarea penală a sa.

În baza celor expuse, conducându-mă de prevederile art.262 Cod de procedură penală, art.16 alin.(3) din Legea cu privire la Curtea Constituțională,-solicit:

1)Tragerea la răspundere a judecătorilor Curții Constituționale Poalelungi Mihai, Apolschi Raisa, Artur Reșetnicov, Gurin Corneliu, Băieșu Aurel, Zaporojan Veaceslav, dar și a lui Plahotniuc Vladimir în temeiul art. 339 alin.(1) Cod penal.

2) Suspendarea provizorie din funcţie a judecătorilor Curții Constituționale Poalelungi Mihai, Apolschi Raisa, Artur Reșetnicov, Gurin Corneliu, Băieșu Aurel, Zaporojan Veaceslav.

3)Ridicarea imunităţii parlamentare a lui Vladimir Plahotniuc

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »