Republica Moldova / Președintele Dodon, lăsat iar fără atribuții de către Curtea Constituțională

De Mariana Bechir | 2.1.2018 .

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis, marţi, ca preşedintelui Igor Dodon să îi fie suspendate atribuţiile de numire a noilor miniştri.

Prerogativa urmează să revină președintelui Parlamentului, Andrian Candu, sau premierului Pavel Filip, scrie News.ro.

Este a doua decizie a Curții Constituționale a Republicii Moldova împotriva președintelui Dodon, precedenta fiind adoptată în toamna anului trecut, cînd președintele a refuzat să numescă ministrul Apărării.

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, susţine că prin decizia de a-i suspenda atribuţiile de numire a noilor miniştri Curtea Constituţională „a trecut definitiv în zona gri a democraţiei şi a statului de dept şi şi-a reconfirmat imaginea de instrument politic docil, nu de organ constituţional”.

„Curtea Constituţională a devenit ostatica propriilor decizii neinspirate, a precedentelor pe care le-a creat. Este evident pentru toată lumea că membrii CC au acceptat să joace aşa cum le dictează guvernarea democrată. Acum CC este nevoită să ia în continuare decizii controversate, la limita legii şi dincolo de limita bunului simţ. Era de aşteptat că CC va repeta trucul politic din 17 octombrie, când Preşedintele ţării a fost suspendat, pentru a fi învestit în funcţie ministrul apărării Sturza”, a reacţionat Igor Dodon, pe Facebook.

Preşedintele Republicii Moldova susţine că din nou sunt încălcate grav procedurile legale şi că, în mod normal, la CC trebuia să se adreseze Guvernul prin hotărâre de Guvern sau Parlamentul prin hotărârea Parlamentului, dar s-au adresat prin sesizarea câtorva deputaţi.

Igor Dodon a semnat demisiile mai multor miniştri din Guvernul Filip, după ce Partidul Democrat a decis să facă remanieri, însă a refuzat să semneze decretele de numire în funcţie a noilor miniştri. Ca urmare, PDM a apelat la CCM, cerând să fie constate circumstanţe ce justifică interimatul funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova.

La mijlocul lunii octombrie, Curtea Constituţională a statuat că preşedintele Republicii Moldova are dreptul să verifice dacă un candidat propus de prim-ministru corespunde funcţiei, însă nu are drept de veto în raport cu propunerea premierului.

Refuzul deliberat al preşedintelui ţării de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de a da curs propunerii repetate a prim-ministrului constituie o încălcare gravă a obligaţiilor sale constituţionale şi poate fi considerat o situaţie în care preşedintele este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile. Ca urmare, interimatul este asigurat de preşedintele Parlamentului sau de prim-ministru.

O situaţie similară s-a înregistrat la sfârşitul lunii octombrie, când a fost numit în funcţie ministrul Apărării, Eugen Sturza. Decretul de numire a fost semnat atunci de Andrian Candu, după ce Curtea Constituţională a suspendat atribuţiile lui Igor Dodon.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »