Rezerva de aur: Proiectul de repatriere deschide un nou front în confruntarea cu UE. România riscă să piardă încrederea creditorilor

De Adrian N Ionescu | 28.2.2019 .

Adoptarea unei legi privind aducerea în țară a rezervei de aur a României, fără consultarea prealabilă cu Banca Centrală Europeană (BCE) va atrage noi critici din partea acesteia, pentru că România nu mai ar respecta legislația UE în materie.

Totodată , proiectul de lege inițiat de parlamentarii Liviu Dragnea și Șerban Nicolae va submina încrederea creditorilor României.

Componenta de aur a rezervei internaționale a României și modul în care ea e depozitată constituie o garanție a solvabilității României, la fel ca și modul de administrare a rezervei.

Reglementările europene

Decizia 98/415/CE din 29 iunie 1998 prevede că „autoritățile statelor membre consultă BCE în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul tratatului (de instituire a Comunității Europene) și, în special, în ceea ce privește:

  • problemele monetare;
  • mijloacele de plată;
  • băncile centrale naționale”.

Astfel că autorităţile româneşti sunt obligate să obţină, „în timp util”, de la Banca Centrală Europeană un aviz favorabil (deşi consultativ) privind proiecte ca acela de modificare Statutului BNR, prin care se intenționează păstrarea în depozite pe teritoriul țării a 95% din rezerva de aur.

Reglementarea europeană citată spune că:

Fiecare stat membru adoptă măsurile necesare pentru a asigura respectarea efectivă a deciziei. În acest sens, el asigură că BCE este consultată în timp util, astfel încât autoritatea care face propunerea legislativă să ia în considerare avizul BCE înainte de a lua o decizie pe fond, și că avizul BCE este adus la cunoștința autorității care trebuie să adopte dispozițiile respective, atunci când este vorba de altă autoritate decât cea care a întocmit proiectul de reglementare”.

BCE a atras deja atenția autorităților române că nu i-au solicitat consultarea, conform reglementărilor europene, în cazul taxei pe activele bancare prevăzută de OUG 114 și cu atât mai mult o va face în cel al modificării statutului BNR.

”În viitor, BCE ar aprecia dacă Guvernul român, acordând atenția cuvenită observațiilor de mai sus, își va îndeplini obligația de a consulta BCE cu privire la proiectul de lege.”, spune BCE într-o scrisoare adresată Ministerului Finanțelor.

Încrederea creditorilor României

Mai recent, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a anticipat proiectul inițiat de Liviu Dragnea atunci când a avertizat, recent, că stabilitatea financiară a unei țări este asigurată inclusiv prin păstrarea în străinătate a a unie părți consoistente rezervei internaționale a țării, respectiv în aur.

„Noi nu suntem crezuți doar pentru că în fiecare lună spunem: rezerva valutară a BNR este de 32 de miliarde, plus 103 tone de aur și care valorează patru miliarde de dolari, s.a.m.d. Nu, nu ne crede nimeni dacă am avea banii în țară. Ei pot să fie verificați în orice clipă pe plan internațional în sistemul de conturi. Așa funcționează economia mondială”, a declarat Mugur Isărescu.

BNR consideră că „plasarea aurului în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica risc de contrapartidă și acesta a crescut o dată cu criza globală”, potrivit unei alte declarații a guvernatorului BNR.

„Noi nu am considerat că într-o asemenea perioadă este bine să apelăm la asemenea operațiuni pentru câștiguri care, altminteri, sunt mici. Nu merită, ca să spunem așa. Nu numai că nu am făcut dar nici, cel puțin, nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele, cum sugera un personaj”, a mai spus Mugur Isărescu.

România își păstrează circa 60% din rezerva de aur în depozitele Bănci Anglei, una dintre cele mai solide bănci centrale ale lumii. Proiectul Dragnea spune că numai o proporție de 5% ar mai putea fi păstrată în străinătate.

„Aurul României trebuie să fie cât mai bine protejat. Rezervele României sunt plasate astfel încât ele să fie protejate și ca valoare, și fizic. (…) Trăim vremuri care nu devin mai benigne, dimpotrivă, mai periculoase, a avetizat, la rândul lui, academicianul Daniel Dăianu, unul dintre administratorii BNR, la DigiTV.

Daniel Dăianu a avertizat și că există pericolul ca aurul să fie folosit în „operațiuni mai mult sau mai puțin riscante. Punctul meu de vedere e că e mai bine să nu faci operațiuni. Eu cred că important pentru România e să facem plasamente acolo unde avem certitudinea, pe baza unei analize geopolitice, că sunt protejate mai bine”, a mai spus expertul citat.

Intenții mai vechi

Nu este prima dată când rezerva de aur a României atrage atenția unor politicieni români.

În septembrie 2016, BNR își făcea publică îngrijorarea că „de câteva luni, sunt răspândite informații false, diversiuni și comentarii tendenţioase legate de rezerva internațională a României, cu deosebire rezerva de aur, fără ca datele oficiale pe care BNR le pune la dispoziție să fie consultate și menționate.”

”Astfel de informații care distorsionează adevărul, sunt preluate pe larg în mass-media, incitând la neîncredere în rezerva de aur a țării”, spunea  BNR, după ce moderatori și invitați ai unei emisiuni Antena3 acreditaseră ideea că parte din rezerva de aur ar fi dispărut.

Etichete: , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »