Rezultat aşteptat: Merkhollande. Dar cum va funcţiona?

De Vladimir Ionescu | 6.5.2012 .

Victoria socialistului François Hollande a fost confirmată de toate estimările la orele 20H00 (18HGMT) dumincă, la închiderea oficială a scrutinului pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, informează AFP, preluată de AGERPRES.

Potrivit institutelor CSA, TNS Sofres şi Ipsos, François Hollande a obţinut 52% din voturi, faţă de 48% sufragii obţinute de rivalul său conservator Nicolas Sarkozy. Estimările institutului Harris Interactive variază între 52,7 şi 53,3% în favoarea candidatului socialist.

“Este o mare fericire” care “pune capăt a 17 ani de domnie a dreptei la Elysée”, a declarat purtătorul de cuvânt al Partidului Socialist, Benoît Hamon.

François Hollande devine astfel cel de-al doilea preşedinte socialist al celei de-a cincea republici, în 1958, după François Mitterrand (1981-1995). Nicolas Sarkozy este al doilea preşedinte învins, după ce a deţinut un prim mandat, după Valéry Giscard d’Estaing în 1981.

Rata participării la vot este estimată la 80-82%, ceva mai mare decât în primul tur de scrutin care a avut loc în urmă cu două săptămâni, dar mai scăzută decât în cel de-al doilea tur al prezidenţialelor din 2007. Stânga s-a aflat totuşi la putere din 1997 până în 2002, într-o situaţie de coabitare instituţională cu preşedintele de dreapta.

Absolvent al Şcolii Naţionale de Administraţie (ENA), creuzetul elitei franceze, François Hollande a fost timp de 11 ani şef al Partidului Socialist, a fost ales deputat al departamentului rural Correze (centru) pe care l-a condus, dar nu a exercitat niciodată o funcţie ministerială.

Hollande a fost ales duminică pe fondul crizei produse de explozia deficitelor bugetare, a unei rate record a şomajului (peste 10%), a dezindustrializării ţării şi a unei oarecare disperări din partea francezilor, care se tem că li se va impune prea multă austeritate din partea Uniunii Europene.

Ales triumfal în 2007, dar devenit ulterior extrem de impopular, Nicolas Sarkozy, 57 de ani, a înregistrat cea mai dură înfrângere, într-o carieră politică începută în urmă cu acum peste 30 de ani. El a fost totuşi convins până la capăt că victoria este posibilă.

Hotărât şi combativ, Sarkozy a promis vineri o mare surpriză. Însă Nicolas Sarkozy nu a reuşit să obţină sprijinul candidaţilor din primul tur de scrutin, din 22 aprilie, spre deosebire de François Hollande care a primit sprijinul stângii radicale şi a ecologiştilor.

După succesul istoric al liderului extremei drepte, Marine Le Pen, care a obţinut în primul tur 17,9% din voturi, Nicolas Sarkozy, fără rezerve de voturi, s-a văzut nevoit să-şi radicalizeze discursul pentru a-i recupera pe alegătorii Frontului Naţional. Însă Marine Le Pen a votat în alb, iar centristul François Bayrou a votat pentru Hollande, apreciind drept prea violentă atitudinea preşedintelui în exerciţiu.

Europa în aşteptare: care va fi relaţia Hollande-Merkel

François Hollande intenţionează ca prima vizită în străinătate în calitate de şef de stat să fie în Germania, unde ar urma să se întâlnească cu cancelarul Angela Merkel pe care doreşte s-o convingă de oportunitatea renegocierii pactului bugetar european, în sensul introducerii unei menţiuni cu privire la creşterea economică. Tabăra sa a anunţat deja că Hollande va avea o convorbire telefonică cu Merkel duminică seară.

Cancelarul german Angela Merkel este puţin probabil să se clintească de la cursul ei strict de măsuri de austeritate, iar analiştii spun că ea va trebui să facă compromisuri la câteva noi măsuri de creştere, în detrimentul unei dure politici de austeritate pe care o declară ca soluţie principală a problemelor Europei.

Solicitarea lui Hollande în timpul campaniei sale prezidenţiale, de a renegocia pactul fiscal al Uniunii Europene şi care prevede cheltuieli stricte, pentru a face faţă crizei datoriilor din zona euro, au stârnit furie în Berlin.

Deşi Franţa are nevoie de consolidare fiscală, împreună cu toate celelalte ţări participante să ratifice pact fiscal, Merkel a spus că reducerea tăriei eficienţiei angajamentelor de austeritate ar agasa pieţele şi ar submina încrederea pe termen lung.

Între timp Hollande, încă înainte de ultimul tur al alegerilor, discuta cu investitorii internaţionali, care se plângeau de lipsa unui  mesaj puternic asupra creşterii economice.

Propunerile lui Hollande indicau crearea de obligaţiuni pentru a finanţa proiecte de infrastructură din industrie, eliberarea fondurilor de investiţii, perceperea unei taxe pe tranzacţiile financiare şi mobilizarea de fonduri structurale de investiţii nefolosite.

François Hollande urmează să fie învestit în funcţie cel mai târziu la 15 mai. După o primă vizită la Berlin, Hollande va avea mai multe întâlniri internaţionale, cu SUA, la GB, apoi la summitul NATO din Chicago, unde va trebui să explice decizia de a retrage anticipat forţele franceze din Afganistan, înainte de sfârşitul anului. După legislativele din iunie, Hollande va participa la primul său summit european, la Bruxelles.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »