România – liderul european al creșterii costului forței de muncă

De Marin Pana | 23.9.2012 .

Cu un spor de peste 7%, România se situează pe prima poziția între statele membre UE în ce privește creștere anuală a costului forței de muncă, potrivit datelor publicate luni, 17 septembrie, de Eurostat.

Țara noastră este urmată la mare distanță de Finlanda (+4,9%), Bulgaria și Letonia (fiecare cu câte 4,8%). Cele mai mici creșteri ale costului muncii s-au înregistrat în Irlanda ( +0,4%), Spania și Olanda ( cu câte 0,5%).

Clasamentul a fost întocmit pentru trimestrul al doilea din 2012 prin raportare la trimestrul al doilea din 2011.
Media la nivelul UE ( 1,8%) a fost de numai ceva mai mare de un sfert din nivelul consemnat în România (7,1%) iar media zonei Euro a fost și mai redusă, de doar 1,6%. Olanda este singura țară UE în care nu a crescut componenta salarială a costului orar al forței de muncă.

De remarcat că majorarea s-a produs la noi în mod echilibrat pe componentele salarii și alte taxe ( 7% și 7,1%), în timp ce la nivelul UE majorarea s-a făcut net în favoarea salariilor ( cu 1,9% pe salarii și doar 1,4% la componentele non-salariale). Ungaria, Estonia, Danemarca, Letonia, Slovacia și Suedia au mărit semnificativ mai mult componenta non-salarială față de cea salarială.

România s-a situat în grupul țărilor care nu au modificat structural costul forței de muncă, alături de Polonia, Cehia, Franța, Italia și Belgia, dar la cel mai înalt nivel de modificare a acestui cost. În alte țări care au fost nevoite să majoreze semnificativ partea de salarii, a fost practicată o creștere mai mică pe partea non-salarială pentru a limita efectul negativ asupra competitivității.

Cea mai interesantă evoluție în structura costurilor salariale s-a produs la vecinii noștrii de la sud de Dunăre, care au majorat semnificativ salariile (+5,9%) dar au crescut cu doar (+0,2%) costurile non-salariale, de unde a rezultat o majorare de ansamblu de doar 4,8%. Ar mai fi de menționat și abordarea de politică economică din Slovenia, care a crescut cu 3,6% salariile dar a scăzut cu 2,3% costurile non-salariale.

Desigur, echilibrarea bugetară și susținerea politicilor sociale antamate se fac din componenta non-salarială. Dar afectarea costurilor de producție pe această cale poate dăuna asupra posibilității de a valorifica producția rezultată. În plus, acționează în sensul devalorizării monedei naționale pentru a acomoda pierderea de competitivitate prin prețul mai ridicat.

Avem așadar o explicație în datele prezentate mai sus pentru devalorizarea leului, precum și pentru efectele pe linia stimulării economiei prin creșterea cererii interne. De aici provine și micul avans economic înregistrat ( în încercarea de a reporni motoarele interne de creștere) fără a permite un avans al deficitului din schimburile externe.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »