România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

De Adrian N Ionescu | 10.8.2017 .

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei unui grup de economiști coordonați de Valentin Lazea, publicată în cele mai recentă ediție a Caietelor de studii ale Băncii Naționale a României (BNR).

„În practică, s-a constatat că legislația privind insolvența din România a permis prea ușor ca grupuri de interese care controlează o firmă sau care sunt controlate de o firmă să poată să declare insolvența, dezavantajând alte grupuri de creditori, printre care și băncile”, se spune în studiul „ Intermedierea financiară: probleme și posibile soluții”.

Astfel că rata de recuperare de către creditori ca urmare a intrării unei firme în insolvență este cea mai mică în România (29,2%), față de 56,3% în Republica Cehă, 54,5% în Polonia, 53,6% în Slovacia, 38,8% în Ungaria și față de 31,7% în Bulgaria, , conform datelor Băncii Mondiale, citate de studiul menţionat.

În schimb, România înregistrează cea mai mare rată a insolvenței (numărul de companii aflate în insolvență raportat la numărul total al companiilor) este de circa 5,67% în România, față de 3,84% în Ungaria, 0,47% în Republica Cehă, 0,35% în Bulgaria, 0,04% în Polonia și 0,10% în Slovacia. Doar Serbia întrece România la rata insolvenței, cu 7,93% din totalul firmelor.

Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a crescut în primele şapte luni din acest an cu 6,07%, comparativ cu perioada similară din 2016, la 5.365 unităţi, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe firme şi PFA-uri în insolvenţă sunt din Bucureşti, respectiv 1.193, în creştere cu 12,23% comparativ cu ianuarie – iulie 2016, Capitala fiind urmată de judeţul Iaşi cu 335 (+9,12%) şi de Bihor cu 295 cazuri (-9,2%).

Cele mai multe insolvenţe au fost în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 1621, în creştere cu 2,47%.

De asemenea, un număr de 8.969 firme şi-au suspendat activitatea (-17,36%), iar 15.775 s-au dizolvat, număr în scădere cu -19,88%.

Potrivit studiului BNR, dintre „cauzele care conduc la un acces mult prea facil la starea de insolvență”, se remarcă:

  • valoarea prea scăzută a pragului de debit la care poate fi introdusă cerere de intrare în insolvență – 40.000 de lei, prag care ar trebui majorat prin „stabilirea unui element de referință (e.g. – identificat din analiza datelor publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență, referitoare la cazuri de insolvență)”;
  • creanțele datorate acționarilor și administratorilor societăților afiliate ar trebui să nu mai fie luate în calcul la stabilirea valorii-prag, căci „se pot crea artificial creanțe intrafirmă/ intragrup pentru intrarea firmelor din grup în insolvență”;
  • termenul scurt de judecată a cererii debitorului, care ar avea ca efect analiza „superficială a cererii” și respectiv deschiderea procedurii;
  • posibilitatea „unor cereri abuzive de deschidere a procedurii insolvenței unui debitor, care va dovedi în cursul procesului că dispune de fonduri bănești disponibile pentru plata datoriilor”. O soluție ar fi „condiționarea creditorului de a epuiza alte căi procedurale de a-și recupera creanța (e.g. – procedura ordonanței de plată prevăzută de titlul IX din Codul de procedură civilă), anterior introducerii cererii de deschidere a insolvenței.
  • dificultățile întâlnite în practică a prevederilor legii pentru atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere, precum și a oricăror alte persoane care au contribuit la starea de insolvență, pentru că:
    • au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu;
    • au desfășurat activități în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
    • au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți;
    • au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile,
    • au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
    • au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți, şi multe alte acţiuni frauduloase.

„Implicarea acționarilor sau asociaților în în activitatea de administrare, conducere și/sau supraveghere a debitorului este dificil de dovedit, în condițiile în care debitorul persoană juridică dispune de organe specializate în acest sens, astfel încât atragerea răspunderii acționarilor sau asociaților este dificilă”, conform  Legii nr. 85/2014 privind insolvența, spune studiul citat.

Studiul BNR afirmă că ar fi necesare:

  • „reglementarea unor sancțiuni clare pentru asociații/acționarii debitorului (ex: să le fie interzis să înființeze firme, să desfășoare în cadrul altor entități, direct sau indirect, activități asemănătoare celor care fac obiectul insolvenței, atât în perioada de reorganizare sau faliment, cât și în următorii 3-5 ani de la finalizarea procedurii);
  • reglementarea de sancțiuni patrimoniale pentru asociați/acționari, independent de caracterul penal al sancțiunilor aplicate;
  • revizuirea textelor cuprinzând faptele pentru care poate fi atrasă răspunderea organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății și a oricăror alte persoane, astfel încât faptele și vinovăția persoanelor să fie mai ușor de probat”.

Dimensiunea riscului

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »