România declară oficial criza imunoglobulunei și cere ajutorul UE

De Iulian Soare | 6.3.2018 .

România a cerut luni seara activarea mecanismului european de protecție civilă, pentru a procura din statele membre imunoglobulina necesară supraviețuirii a mii de bonavi.

Activarea acestui mecanism înseamnă introducerea solicitării de doze de imunoglobulină în sistemul electronic al mecanismului de protecţie civilă,  iar statele partenere pot răspunde imediat anunțând eventualele cantităţi pe care le pot disponibiliza și trimite urgent în România.

La Ministerul Sănătății s-a formai un comitet de criză care va urmări continuu reacția în sistem, pentru a stabili imediat legătura cu cei care vor putea oferi imunoglobulină.

“În luna februarie nu am putut asigura cantitatea necesară, iar pentru luna martie, deşi am avut promisiuni din partea distribuitorilor, am aflat în cursul serii de sâmbătă că nu vor putea asigura nici măcar o fiolă.

Avem nevoie de un stoc tampon pentru o lună de zile, pentru că vom relua discuţiile cu distribuitorii şi cu producătorii, având în vedere că statul român le-a întins o mână, în sensul că taxa clawback a fost suspendată pe o perioadă de 2 ani de zile pentru aceste produse. Avem bani în buget la UNIFARM pentru aceste achiziţii şi eu cred că viaţa bolnavilor este nepreţuită. Sunt banii statului român prin compania de distribuţie UNIFARM”, a declarat ministrul Sorina Pintea.

Este prima oară când țara noastră activează acest mecanism. În 2015, autoritățile au refuzat acest lucru în cazul incendiului de la Club Colectiv, susținând că au toate materialele necesare tratării răniților. Ulterior, guvernanții s-au justificat spunând că mecanismul european de protecție nu poate fi folosit pentru astfel de nevoi.

Criza imunoglobulinei, negată până la primul deces 

Imunoglobulina este o substanţă obţinută din plasma sanguină umană, care conține anticorpi și este indispensabilă pacienților cu imunodeficiențe și afecțiuni autoimune, al căror organism nu se poate apăra în lipsa acestor produse.

Criza a început în vara anului trecut, după ce Guvernul PSD – ALDE a eliminat lista medicamentelor esențiale.

Medicamentele de pe această listă (instituită în 2016, în mandatul ministrului Vlad Voiculescu, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale de Sănătate), introducea o metodă diferită de calcul a preţului pentru anumite produse (esențiale în tratarea bolilor de inimă, cancerului, bolnavilor cu imunodeficiențe etc.), tocmai pentru ca ele să nu mai dispară din spitalele românești.

Fostul ministru Florian Bodog a negat existența crizei de imunoglobulină până în decembrie, când o femeie de 69 de ani a murit la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, din cauza lipsei medicamentului.

Suspendarea taxei clawback nu a rezolvat criza, dar a crescut profiturile industriei 

Pe 15 decembrie, Guvernul a aprobat o OUG prin care a suspendat pentru doi ani taxa clawback, în cazul imunoglobulinei și a produselor din plasmă.

“Astfel, vor fi evitate pe viitor situațiile cauzate de lipsa de pe piață a disponibilității acestor medicamente, situaţii care au impact direct asupra sănătății publice”, menționa atunci atunci un comunicat al Ministerului Sănătății.

Jurnalista Paula Rusu scria săptămâna trecută că măsura nu i-a determinat pe producătorii de imunoglobulină să aducă aceste medicamente, deși profiturilor lor au crescut semnificativ la vânzarea celorlalte produse din plasmă:

“Cei mai puternici jucători de pe piața acestor medicamente după ce au obținut să nu mai plătească taxa către statul român, nu au mai  adus in România nicio fiolă de imunoglobulină, doar alte derivate din plasmă. Asta înseamnă că profiturile lor au crescut cu 20 la sută pentru toate produsele din plasmă pe care ni le vând, dar nu aduc ceea ce ne lipsește: imunoglobulină”, scria Paula Rusu pe blogul său.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »