România în ecuaţia summit-ului: Croitoru, Dăianu, Stolojan. Va fi poate mai bine dar greu

De Vladimir Ionescu | 9.12.2011 .

România şia anunţat intenţia, alături de alte cinci state din zona non-euro, să subscrie la Pactul fiscal pe care liderii europeni l-au adoptat de principiu, aflaţi în imposibilitatea de-a modifica tratatele UE din cauza veto-ului Marii Britanii.

Alături de Marea Britanie a şovăit Ungaria (Victor Orban a invocat faptul că nu are mandat să cedeze din suveranitatea tării) şi Cehia şi Suedia care trebuie să consulte Parlamentele pentru a decide dacă se alătură sau nu măsurilor însuşite de statele din eurozonă.

Pactul Fiscal urmează să fie adoptat ca acorduri interguvernamentale până în martie 2012, iar el cuprinde măsurile pe care statele se angajează să le ia în materie de control al deficitelor, de disciplină fiscală şi de declanşare a sancţiunilor pentru nerespectarea lui. (VEZI AICI PREVEDERILE PACTULUI CELOR 23)

Ce înseamnă asta pentru România? cursdeguvernare.ro i-a întrebat pe trei economişti la ce s-a angajat, de fapt, România şi care sunt consecinţele deciziei de-a subscrie la Pactul Fiscal.

Danial Dăianu: Pieţele nu se vor linşti. România trebuie să extirpeze cancerul din sectorul public

Fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu consideră că reducerea deficitului structural la 0,5% din PIB presupune ca România să taie cheltuielile din sectorul public, în primul rând, însă a avertizat că în condiţiile unei stagnări economice scăderea cheltuielilor ar conduce la înrăutăţirea situaţiei economice generale a ţării.

”În următorii ani, având în vedere că noi avem un nivel foarte scăzut de venituri fiscale în România, să aducem deficitul structural la 0,5 înseamnă o corecţie foarte mare, care la noi se realizează în primul rând prin tăiere de cheltuieli. E drept că noi am crescut TVA, dar la noi această consolidare fiscală se face prin tăiere de cheltuieli. Angajamentul de a avea un deficit structural de 0,5%, la prima vedere, e bun – deficit structural, pentru că deficitul zonal poate fi şi mai mare, depinde de faza ciclului economic în care eşti. Te obligă la rigoare, să cauţi să extirpezi din sectorul public toate zonele cancerigene, risipa”, a declarat Dăianu, pentru cursdeguvernare.ro.

”Ca să ajungi, totuşi, la un deficit structural de 0,5, trebuie să ai în vedere şi un alt aspect: în condiţiile în care veniturile fiscale sunt aşa de scăzute în România, a tot tăia cheltuieli înseamnă o execuţie bugetară prociclică. Dacă România stagnează, o consolidare fiscală de acest tip înrăutăţeşte situaţia economică generală”, a atras economistul atenţia.

Ca soluţie pentru a evita deteriorarea economiei, Dăianu a invocat în primul rând îmbunătăţirea absorbţiei de fonduri europene şi a gradului de colectare a taxelor la buget.

”Şi atunci, trebuie cu atât mai mult ca acest angajament pe care l-a luat România să fie însoţit de un efort de a absorbi mult mai multe fonduri europene, de a ameliora colectarea de taxe şi impozite, astfel încât nivelul cheltuielilor publice să nu scadă. Dacă într-o perioadă de recesiune, de stagnare economică tai nivelul cheltuielilor publice, în timp ce celelalte componente ale cererii agregate nu cresc – mă refer la consumul populaţiei, la cererea pe partea consumului populaţiei, la investiţiile sectorului guvernamental – intri într-un cerc vicios. Şi aici este marea bătălie pe care noi trebuie să o purtăm şi acum, prin acest angajament cu atât mai mult”, a explicat profesorul Dăianu.

El a subliniat că, spre deosebire de deficitul bugetar, deficitul structural, de 0,5% nu trebuie să se realizeze în fiecare an, ”ci depinde unde eşti pe ciclul economic”.

Daniel Dăianu mai consideră că simpla înţelegere de la Bruxelles nu va conduce la liniştirea pieţelor financiare, pentru că acordul nu este suficient:

  • În esenţă, acordul se rezumă la reguli fiscale şi la sancţiuni. El nu este suficient, fiindcă marea problemă a datoriei publice, a datoriilor suverane este cum să faci consolidare fiscală la nivelul zonei euro fără să-ţi anulezi perspectiva de creştere economică. Deci serviciul datoriei publice depinde nu numai de dobânda pe care o plăteşte o ţară, de nivelul datoriei publice, de deficitul bugerar, dar şi de ritmul creşterii economice. De exemplu, Spania are o datorie publică mai mică decât a Germaniei, dar perspectiva de creştere economică este alta.
  • Din acest punct de vedere, acest pact fiscal nu spune nimic, iar în cazul ţărilor sudice, el le poate complica viaţia în anii ce vin. Ele nu au perspectivă de creştere economică. Pactul fiscal nu echivalează cu o uniune fiscală, cu integrarea fiscală. Integrarea fiscală nu înseamnă numai reguli şi eventual armonizarea legislaţiei fiscale, ci ai nevoie şi de un buget comun, o trezorerie comună, chiar emisiuni de euroobligaţiuni.
  • Cât priveşte pieţele, ele nu se vor linişti, chiar dacă FMI va fi adus mai puternic în ecuaţie cu aceste împrumuturi care vor fi acordate de Uniune, resursele nu vor fi suficiente pentru a permite Spaniei, Italiei să-şi refinanţeze datoria publică, mai ales că sumele sunt foarte mari. Eu cred că obstinaţia cu care se refuză un rol mai ferm, mai pronunţat al BCE nu ajută.
  • Zona euro nu are o instituţie de bază pentru o uniune monetară, împrumutătorul de ultimă instanţă. BCE-ul încearcă să fie aşa ceva pentru sectorul bancar, dar nu există pentru sectorul suveran, iar EFSF-ul e slab, nu va reuşi.

Lucian Croitoru (BNR): Trebuie stabilit termenul la care ţările să atingă deficitul structural de 0,5%

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, a declarat, pentru cursdeguvernare,ro, că problema care se pune în privinţa deciziei europene este în cât timp statele semnatare trebuie să ajungă la deficitul structural de maximum 0,5% din PIB.

”Trebuie stabilit în cât timp trebuie să ajungă ţările cu deficitul la acest nivel, pentru că pentru unele  ar fi dramatic să ajungă într-o perioadă scurtă şi nu va fi uşor.Noi am redus deficitul structural foarte mult, este foarte mic acum”, ne-a declarat Croitoru.

Potrivit unor cifre neoficiale, România a ajuns la un deficit structural de circa 2,2% din PIB, iar în Programul de convergenţă asumat de Guvern anul acesta se arată că până în anul 2014 trebuie să ajungem la un deficit structural de maximum 2% din PIB.

Deficitul structural se calculează scăzând din deficitul bugetar (care anul viitor va fi de maximum 1,9% din PIB) corecţiile de deficit, pentru a elimina componenta ciclică a economiei – care presupune creşteri sau descreşteri.

”Problema Europei este la competitivitate”

Lucian Croitoru avertizează că eficienţa acordului interguvernamental va fi probată dacă Uniunea Europeană îşi va rezolva problemele mari pe care le are referitor la competitivitate:

  • Pe termen scurt, trebuie să refacem încrederea, pe termen mai lung este să se pună Uniunea Europeană pe baze mai solide şi aceste soluţii au încercat să adreseze ambele probleme, dar multe lucruri depind de legislaţia secundară care va urma acestor lucruri.
  • Dacă este sau nu suficient acest pas, vom vedea în viitor, pentru că Uniunea Europeană are probleme mari în ceea ce priveşte competitivitatea şi vom vedea în ce măsură în legislaţia secundară se vor aborda şi aceste probleme de competitivitate.
  • Oricum, trebuie să avem răbdare, să vedem dacă pieţele sunt mulţumite cu aceste lucruri, pentru că în final refacerea încrederii depinde de ele, piaţa va spune aceasta. Imediat după discuţii, piaţa a fost aşa şi aşa, nu a fost nici exuberantă, nici mai jos, a fost mixtă, unele au crescut, altele au scăzut.
  • Un lucru este cert: Europa îşi doreşte să pună reguli mai bune în ceea ce priveşte calitatea, coordonarea, e un pas înainte.

Theodor Stolojan: Trebuie să negociem

Liderul eurodeputaţilor PDL, Theodor Stolojan, a subliniat că România trebuie să negocieze în continuare definitivarea acordului interguvernamental agreat la Bruxelles, în primul rând pentru a obţine garanţii că băncile-mamă din UE nu vor retrage bani de la subsidiarele lr româneşti.

”Ideea este să apărăm creşterea de capital la băncile din statele membre din zona euro, care deţin de fapt 90% din capitalul bancar din România, să nu retragă capitalul din România, să nu retragă fondurile folosite în creditare de România”, a declarat Stolojan, pentru cursdeguvernare.ro.

(Citeşte mai mult pe cursdeguvernare.ro)

Etichete:

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »