România în Europa cercurilor concentrice: 4 experți – despre acces, obstacole, șanse

De Victor Bratu | 26.3.2017 .

În preajma despărțirii de Marea Britanie, liderii Uniunii Europene au teoretizat pe margine viitorului comun al Europei.

Pe cât de clar este conceptul, pe atât de neclare sunt mijloacele de atingere a țelului propus.

Cristian Diaconescu, Daniel Dăianu, Aurelian Dochia și Dan Dungaciu, fiecare o autoritate în domeniul său de expertiză, analizează pentru cursdeguvernare.ro nunțele Declarației de la Roma și marja de manevră a României.

Cristian Diaconescu: Pericolul cel mare – accesul la fondurile europene

Se știa că Declarația de la Roma va fi una generică, care să nu antagonizeze anumite state, și se mai știe că discuțiile vor continua în următorii 2 ani. Tema lansată de Jean Claude Junker nu s-a încheiat la Roma, vor urma câteva dezbateri foarte importante, la nivel înalt.

După aceste reuniuni, la Consiliul European din iunie se va trage o primă concluzie, abia la Consiliul European de toamnă vom ști probabil ceva despre măsuri mai concrete. Trebuie spus însă cu claritate: va exista cu siguranță o diferențiere între state.

În ceea ce privește apărarea comună, clar vor intra în discuție politicile Zonei Schengen, în contextul nevoii de apărare a frontierelor externe. Una dintre întrebările care vor fi puse însă se referă la frontierele interne, vor rămâne ele deschise? Aici, România poate și ar trebui să își joace cartea.

Discutând de Schengen, aparent nu este nicio diferență între preocupările zonei de liberă circulație și NATO. Ambele au ca punct de maxim interes protejarea graniței de sud-est. Iar din acest punct de vedere, din nou, România poate juca pentru că nu putem avea un statul diferit în UE față de cel pe care îl avem în NATO.

Va mai exista o discuție referitoare la Zona Euro pentru că aceasta nu are în spate un sistem unic de decizie. Aici ar fi fost poate cel mai important proiect pentru România, dar văd că în plan intern nu există niciun interes.

Cred că printre subiectele ce vor fi abordate va fi și capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar la capitolul acesta suntem cel mai vulnerabili. Este foarte probabil să se modifice chestiuni legate de dreptul de decizie în alocarea fondurilor sau dreptul de alocare al acestora. Un exemplu: există state cu preocupări majore legate de protecția frontierelor, deci foarte probabil acestea vor avea prioritate în viitor la alocări specifice.

Pericolul cel mare legat de repartiția fondurilor europene este că unele state ar putea constata că, într-un domeniu, anumite alte state nu manifestă voință sau dorință de cooperare apropiată. Aici cred că ar fi absolut decent și responsabil ca Guvernul, Parlamentul și Președinția să colaboreze și să acționeze.

Daniel Dăianu: UE va supraviețui numai dacă acceptă ”cercuri concentrice”

Declarația de la Roma este un compromis- sunt lucruri spuse, lucruri implicite și lucruri nespuse. Retorica referitoare la unitate și solidaritate face parte din ceea ce a însemnat întotdeauna politica la Bruxelles, dar peste declarațiile politice trebuie să știm că în Europa viziunile sunt foarte diferite.

Dimensiunea principală a documentului este legată de securitate, acesta fiind domeniul cu cele mai puține diferențe, unde există chiar o înclinație spre integrare adâncă în domeniul Apărării.

Pare un strigăt general de teamă în legătură cu atacurile teroriste și cu imigrația, deci acesta este domeniul unde se poate coopera la modul larg. Restul cred că este mult mai complicat…

Marile probleme economice își au originea în fracturile din Zona Euro. Sigur, va urma o analiză, dar nu avem de ani de zile discuția asta? Europa nu are probleme din cauză că îi lipsesc politici fiscale unitare, ci din cauza transferurilor fiscale- aici nu sunt poziții conciliabile.

Sunt convins că Uniunea Europeană va supraviețui doar acceptând teoria ”cercurilor concentrice”, altfel…

Aurelian Dochia: Nici măcar Zona Euro nu poate avansa prea mult

Problemele economice ale Europei sunt foarte greu de armonizat politic. Este evident că găsirea unor soluții, din perspectiva celor declarate de liderii UE, la Roma,  ar presupune identificarea de compromisuri ce par să nu mai fie acceptabile la nivelul cetățenilor europeni.

Un exemplu: există o discuție mai veche, legată de Uniunea Bancară- dacă s-ar materializa, asta ar însemna ca Germania să își asume să plătească pentru o criză din, să zicem, Grecia. Iar în Germania există reticență la așa ceva. La fel se întâmplă cu Uniunea Fiscală. Cred că nici măcar la nivelul întregii Zone Euro nu se pot pune aceste probleme.

Mai cred că toată discuția e distorsionată pentru că Germania se situează într-o poziție confortabilă de ani de zile- sunt singurul stat care a făcut reforme consistente în anii 2000, ei atunci au ”strâns cureaua” și astăzi Germania este competitivă. Pentru cooperare economică profundă, alte state ar trebui să strângă azi cureaua, iar asta e greu de presupus cu actuala stare de spirit populară. Sunt convins că nici măcar la nivel restrâns, să îi luăm drept exemplu pe cei 4 care s-u întâlnit la Versailles- Germania, Franța, Italia și Spania, lucrurile nu pot fi împinse prea departe.

Din nefericire, cred că tendința va fi contrară așteptărilor Bruxelles-ului

Dan Dungaciu: Vom asista la integrarea industriei de apărare. De aici, probleme

Chestiunea securității și apărării comune va fi influențată de componenta politică. Asistăm practic la reluarea vechii idei, din 1954, a armatei comune europene- cancelarul Angela Merkel a reluat ideea, la fel șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Cred însă că aceasta va conduce în primul rând la o integrare a industriei de apărare.

Una dintre probleme o descoperim chiar în textul declarației, unde se afirmă: ”o Uniune hotărâtă să își consolideze securitatea și apărarea comune, inclusiv în cooperare și complementaritate cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”. Va exista deci o diferențiere față de tradiționala cooperarea a statelor europene în interiorul NATO.

Vorbeam de unificarea industriei de apărare, cu scopul clar ca Europa să își producă ce are nevoie la ea acasă. Iar România ar trebui să își articuleze industria specifică, atâta câtă a mai rămas, ca să nu rămână pe dinafară.

Pasul doi- cred că statelor europene li se va indica să facă achiziții din spatiul European- este important pentru România, pentru relația ei cu Statele Unite în chestiunea achizițiilor de tehnică militară, va fi o provocare cu miză politică importantă.

Apoi, este important cine intră în joc, cine decide, cine intră în cercul industriei de apărare europene…

O altă chestiune foarte importantă- ce se va întâmpla cu frontiera estică? În NATO lucrurile sunt foarte clare, dar pentru Europa e puțin diferit- in punct de vedere al migrației mai important e flancul sudic, iar influența Rusiei în Est pare să fie privită cu mai multă detașare în în centrul continentului…

Un raspuns

  1. România în Europa cercurilor concentrice: 4 experți – despre acces, obstacole, șanse | Europedirect Botoșani
    1.4.2017, 14:39

    […] Sursă: România în Europa cercurilor concentrice: 4 experți – despre acces, obstacole, șanse […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »