România – nu nivelul preţurilor e (deocamdată) problema, ci viteza lor de creştere

De Iulian Soare | 1.2.2018 .

Potrivit datelor publicate de Eurostat cu baza în anul 2015, România a înregistrat la finele lui 2017 cel mai ridicat ritm de creştere al preţurilor pe ultimele trei trimestre ale anului trecut, cu o majorare de 2,52% în intervalul aprilie – decembrie.

Asta deşi nivelul preţurilor s-a păstrat sub cel din 2015 până în luna octombrie iar valoarea din decembrie (+1,98%) s-a situat atât sub media UE28 (+2,96%) cât şi cea a Zonei Euro (+2,68%).

Cu alte cuvinte, nu nivelul preţurilor e (deocamdată) problema ci viteza lor de creştere, care , pe parcursul ultimelor nouă luni ale anului trecut, a fost aproape triplă faţă de media UE28 (+2,52% comparativ cu +0,88%) şi de patru ori mai ridicată faţă de Zona Euro. (+2,52% comparativ cu +0,64%).

Precizări metodologice

Indicele naţional de creştere a preţurilor, prescurtat IPC merge pe împărțirea în trei grupe mari, cu produse alimentare ( inclusiv băuturi alcoolice), produse nealimentare ( inclusiv energie) și servicii. Indicele IAPC, armonizat la nivel european, face o împărțire pe 12 grupe şi ia în considerare şi cheltuielile făcute de nerezidenţi.

1.Alimente și băuturi nealcoolice 2.Băuturi alcoolice și tutun 3.Îmbrăcăminte și încălțăminte 4.Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaze și alți combustibili 5.Mobilier, echipament casnic și produse pentru întreținerea locuinței 6.Sănătate 7.Transport 8.Comunicații 9.Odihnă, recreere și cultură 10.Educație 11.Restaurante și hoteluri 12.Diverse bunuri și servicii (îngrijire personală, coafură, echipamente electrice de îngrijire personală etc.).

Începând cu datele pentru luna ianuarie 2016, indicele de inflaţie este publicat de Eurostat cu o bază de raportare modificată şi adusă la zi, anul 2005 fiind înlocuit de anul 2015 pentru stabilirea valorii de referinţă egală cu 100. Precedenta referinţă fusese stabilită anterior pentru anul 1996.

Pentru referinţă, trebuie subliniat că există nouă state UE în care preţurile au crescut lui 2017 faţă de anul 2015 la valori mai mari faţă de media europeană de aproape trei procente. Aceste state sunt Lituania (+5,82%), Estonia (5,15%), Belgia (+5,08%), Austria (+4,94%), Marea Britanie (+4,90%), Suedia (+4,05%), Ungaria (+3,68%), Letonia (+3,57%) şi, atenţie, Germania (+3,40%).

Din această perspectivă, noi, care am rămas încă sub două procente creştere faţă de anul 2015 nu are rost să ne mirăm senzaţionalist de ceea ce constituie, după cum se vede, normalitatea pieţei unice în acest moment. Mai ales că Germania, locomotiva europeană, trage spre valori ceva mai crescute de inflaţie, apropiate de norma teoretică de 2% pe an.

Totuşi, ar trebui să fim mult mai atenţi nu doar la inflaţia în sine ci la faptul că a prins o viteză cam mare din perspectiva practicii europene prin trimestrul al patrulea al anului trecut. Deşi, dintre cele 11 state care au marcat un avans de peste un punct procentual, ne situăm ca valoare absolută, doar peste Bulgaria şi Slovacia.

Practic, ar trebui să mai calmăm cumva avansul preţurilor, pe parcursul lui 2018, spre valori compatibile cu cele consemnate pe plan european. Şi asta se poate, dacă ne uităm la evoluţiile pe ultimele trei trimestre ale anului anterior din Portugalia (-2,16%), Spania (-0,53%), Irlanda (-0,5%) sau Olanda (-0,45%).

De reţinut pentru influenţa scumpirilor venite pe calea schimburilor comerciale cu exteriorul, al doilea partener extern al nostru după Germania, şi anume Italia,  a fost în perioada analizată pe un trend uşor negativ (-0,2%) iar al treilea, Franţa, a avut un avans relativ ponderat al preţurilor (+0,59%).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »