România refuză să participe la testele UE privind dublul standard al alimentelor. ANPC: ”Ne păstrăm neutralitatea”

De Iulian Soare | 26.7.2019 .

România nu a participat la primele teste pentru depistarea practicii dublului standard la produse, deoarece a dorit să-și păstreze neutralitatea în contextul deținerii președinției rotative a Consiliului UE.

Explicația a fost oferită joi, de președintele Autorității Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC),  în timpul conferinței de prezentare a bilanţului activităţii Ministerului Economiei.

“A fost decizia noastră” de a nu trimite probe în cadrul studiului european de evaluare a diferenţelor privind compoziţia produselor alimentare, a spus președintele ANPC.

La studiu au participat 19 state europene şi ale cărui rezultate au fost publicate de Comisia Europeană la finalul lunii iunie.

“Când a existat acea solicitare, noi am preluat Preşedinţia. Am considerat că trebuie să fim neutri faţă de acest subiect. Prima etapă a fost numai studierea etichetei”, a adăugat Marius Pîrvu.

Comparația calitativă realizată de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei pentru știință și cunoaștere) al UE a vizat mai multe produse alimentare vândute sub aceleași branduri în state UE estice si vestice. Rezultatele au arătat că, în „marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele”, iar în 9% din cazuri produsele erau prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE dar aveau în realitate o compoziție diferită.

(Citiți și: Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar)

De asemenea, aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din cele 19 state membre ale UE participante s-a dovedit a avea o compoziție diferită, deși partea din față a ambalajului era identică (9%) sau similară (22 %).

Tema a fost totuși folosită de PSD în campania electorală de la europarlamentare

Liviu Dragnea a folosit intens în campania electorală tema alimentelor de proastă calitate importate din Occident în atacurile sale împotriva Europei.

Mai mult, el a înregistrat un proiect de lege ce are ca scop pedepsirea practicilor de genul dublu standard, deși, de la preluarea guvernării de către PSD, autoritățile române au refuzat constant să se alăture inițiativei altor statestatelor membre estice care au declanșat ampla operațiune de combatere a acestui fenomen.

Proiectul lui Liviu Dragnea prevede că firmele care vând produse sau servicii “falsificate supuse dublului standard” vor fi pasibile de amendă de maxim 4% din cifra de afaceri și chiar pot fi trase la răspundere penală.

Scandalul europan al dublului standard și ignorarea de către guvernul de la București a problemei

2016 – Slovacia și Cehia încep cruciada împotriva standardelor duble la calitatea produselor din supermarketuri: cele pentru vestici și cele pentru estici (de calitate inferioară). Se alătură imediat Ungaria și Polonia. În România, la guvernare se află Cabinetul Dacian Cioloș, iar ministrul Agriculturii iese cu atacuri la adresa unor importatori, pe altă problemă de calitate: „România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirat (…) În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“ Altă declarație a minsitrului Ichimescu ignorat[ de majoritatea politciienilor din România: “Multe produse din străinătate care ajung în România se vând pentru că sunt din segmentul cel mai ieftin, dar, astfel, populația este otrăvită și producătorul român omorât”.

2016 – și alte state din estul Europei încep testările produselor – alimente și detergenți, pentru identificarea standardelor duble. România rămâne în expectativă.

februarie 2017 – Grupul de la Vișegrad – Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia – pregătește o reuniune la care se va discuta acest subiect. V4 cere și celorlalte state din Europa Centrală și de Est să se alăture inițiativei, pentru a solicita ”Uniunii Europene să adopte măsuri legislative care ar interzice astfel de practici care umilesc oamenii și creează două categorii de oameni”.
Bulgaria efectuează testele pentru dovedirea dublelor standarde.

În România, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunță cu mare reticență că se va constitui un grup pentru a vedea ”dacă există” un astfel de fenomen: “Am început astăzi, am discutat cu colegii de la ANPC, ANSVSA să vedem cum, concret, depistăm, dacă este cazul, situația dublului standard. Aici trebuie să fim, pe de o parte, și echilibrați în afirmații și extrem de atenți la ce se întâmplă pe piață. Demersul este declanșat la Cererea Comisiei Europene, cu o întârziere de peste patru luni de la izbucnirea scandalului.

iunie 2017 – Bulgaria prezintă rezultatele testelor efectuate, identificând mai multe produse unde ingredientele sau proporția lor diferă în cazul unor produse comercializate și în supermarketurile din Occident. România trimite o echipă în Olanda, Germania și Belgia, pentru a ridica produse ce se vând și în țara noastră. Este ultima țară care face acest lucru.

27 iulie 2017 – ministrul Petre Daea prezintă, în conferință de presă, rezultatele testelor comparative, însă refuză în continuare să vorbească despre practica dublului standard. Nu spune ce înseamnă datele pur tehnice enumerate, dacă este ele demonstrează calitatea inferioară a produselor comercializate în România, dar a precizat că ele nu prezintă risc din punctul de vedere al consumului uman. Este doar ”o necorelare între etichetările din vestul şi estul Europei”, spun oficialii de la MInisterul Agriuclturii. Nu se vor mai face analize de dublu standard, pentru că trebuie să existe un sistem stabilit la nivel european în acest sens, se anunță cu această ocazie.

septembrie 2017 – Comisia Europeană (CE) publică un ghid de interpretare de către autoritățile naționale a legislaţiei UE în materie de siguranţă alimentară şi de protecţie a consumatorilor, prevederi aplicabile în cazul produselor cu dublu standard de calitate. Cu ajutorul acestor orientări, autorităţile naţionale ar putea să stabilească dacă societăţile comerciale încalcă dispoziţiile UE atunci când calitatea produselor pe care le vând diferă în funcţie de ţară, potrivit oficialilor europeni.

octombrie 2017 – Grupul de la Vișegrad, plus alte state din regiune, inclusiv Bulgaria, declară insuficiente demersurile Comisiei și cer reglementări care să permită sancționarea mai severă de la Bruxelles a practicilor privind standardele duble ale produselor alimentare pe criterii regionale. „Este una din rarele ocazii în care liderii Europei Centrale cer mai multă putere pentru Bruxelles, În majoritatea altor probleme (…) țările așa numitului Grup Vișegrad au cerut contrariul: mai multă putere pentru statele membre”, notează Reuters.

martie 2018 – Parlamentul European confirmă existența fenomenului și identifică cele patru modalități cele mai întâlnite (studiul este realizat de Facultatea de Drept de la Universitatea Palackého Olomouc, Cehia).aprilie 2019 – Comisia Europeană a finalizat reglementarea care interzice standardele duble de calitate. Pachetul legislativ este  intitulat „Noi avantaje pentru consumatori” și prevede că „UE interzice practicile de comercializare a produselor cu dublu standard de calitate care induc în eroare consumatorii”. Este o victorie a statelor din Europa Centrală și de Est, cărora Bruxelles-ul le dă satisfacție stabilind că nu trebuie să existe “cetățeni de mâna a doua”. În loc să creeze un instrument centralizat, executivul UE a decis ca statele membre să aibă posibilitatea de a declara ilegale produsele cu dublu standard de calitate.

Urmează ca fiecare țară să-și modifice legislația, cum dorește, însă respectând liniile trasate de CE. Este ceea ce se face în România prin proiectul propus acum de Liviu Dragnea și un alt parlamentar PSD, Valeriu Steriu, fost ministru al Agriculturii.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Un desen al Europei electorale: Primul eurobarometru post-electoral și analiza votului din mai 2019

Un număr semnificativ mai mare de tineri cu o mentalitate pro-europeană a votat în alegerile europene din 2019, potrivit sondajului Eurobarometru din toate cele 28 […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Alegeri în Grecia – Exit-poll: Syriza pierde, opoziția are un avans considerabil

Partidul conservator de opoziţie din Grecia a câştigat alegerile cu avans considerabil în faţa formaţiunii condusă de premierul Alexis Tsipras, arată rezultatele unui exit-poll comandat […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Biblia Administrației – adoptată prin OUG: Controversele majore, Codul – ca instrument al ”coeziunii PSD”, reacțiile. Entuziasm printre ”baronii” locali

Codul Administrativ a fost adoptat marți, prin ordonanță de urgență, în pofida numeroaselor proteste și apeluri, atât din zona politică cât și din partea sindicatelor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Premierul Italiei: România preia imigranți de pe nava caritabilă Open Arms

Șase state, printre care și România, s-au oferit să preia imigranții aflați la bordul navei caritabile Open Arms, care nu a primit permisiunea de a […] ... 
Citeste mai departe »

FT: Companiile trebuie să fie pregătite pentru a contracara agresiuni comise de state

Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor, comentează cotidianul Financial Times, […] ... 
Citeste mai departe »

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize  […] ... 
Citeste mai departe »

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »