România revine pe ultimul loc din UE ca procent din PIB alocat Cercetării

De Alexandra Pele | 10.1.2019 .

Investițiile UE în cercetare și dezvoltare (R&D) au ajuns în 2017 la 2,07% din PIB cumulat al celor 28 de state membre, adică 320 de miliarde de euro, conform datelor Eurostat.

Este un avans modest față de acum 10 ani, când aceste cheltuieli reprezentau 1,77% din PIB, și care nu permite prea mult optimism în ceea ce privește atingerea țintei fixate pentru 2020 – 3% din PIB.

Uniunea rămâne astfel mult în spatele campionilor mondiali în cercetare – în 2015, Corea de Sud aloca 4,22% din PIB, urmată fiind de Japonia (3,28%) și SUA (2,76%).

China se situa la același nivel cu Uniunea, la 2,06% din PIB investiți în cercetare, în 2015. Pentru 2017 estimările indică investiții chineze de 2,1% din PIB, adică 279 de miliarde de dolari.

O sumă uriașă, dar măruntă dacă este raportată la populație, adică la cei 1,4 miliarde locuitori – Germania, cu mai puțin de 84 de milioane de locuitori, a investit în cercetare, în 2017, aproape 100 de milioane de euro.

Rusia pare total în afara competiției, cu numai 1,1% din PIB investiți în 2015 în R&D.

Sectorul afacerilor furnizează cea mai mare parte a acestor fonduri (66% din total), pe locul doi se plasează cercetarea din universități (cu 22% din totalul cheltuielilor R&D), iar sectorul public se află pe locul trei, cu o pondere de 11%. România se remarcă în continuare ca țara cu cele mai mari cheltuieli pentru cercetare şi dezvoltare alocate de sectorul guvernamental (32% din suma totală, de trei ori peste media europeană).

Țara noastră rămâne rămâne în urmă la acest capitol, lucru reflectat de cel puțin două evoluții:

  • distanța dintre ponderea națională și media europeană a crescut de la 1,55%, în 2016, la 1,57%
  • a revenit pe ultimul loc, după ce Letonia a reușit o alocare mai bună, de 0,51% din PIB, comparativ cu 0,44% în 2016. România a crescut mai puțin, de la 0,48%, la 0,50%. În cifre absolute, a crescut de la 818, la 949 milioane de lei.

Pentru a-și atinge ținta națională fixată pentru 2020, România ar trebui să-și majoreze de patru ori ponderea actuală din PIB alocată cercetării și dezvoltării.

Aflată la coada clasementului, România este una dintre cele opt state ce n-au ajuns la plafonul de 1% din PIB. Bulgaria înregistrează o situație mai bună, cu 0,75% din PIB distribuit cercetării.

Germania acoperă singură aproape o treime din totalul cheltuielilor R&D din UE

Patru țări au depășit pragul de 3% fixat pentru 2020 – Suedia, Austria, Danemarca și Germania. Cea mai mare economie a Uniunii furnizează singură aproape o treime din investițiile în cercetare ale blocului comunitar – 99,052 miliarde euro, din totalul de 320 de miliarde.

La polul opus se află România (0,5% din PIB), Letonia (0,51%), Malta (0,55%), Cipru (0,56%), Bulgaria (0,75%) şi Croaţia (0,86%).

În regiune, se remarcă câteva țări central-europene, Slovenia (1,86%) și Cehia (1,79% din PIB), care sunt și cele mai robotizate state din fostul bloc comunist. 

În ultimii 10 ani, 21 dintre cele 28 de state membre UE au majorat sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Austria (de la 2,42% din PIB în 2007 până la 3,16% din PIB în 2017, o creştere de 0,74 puncte procentuale) şi Belgia (de la 1,84% din PIB în 2007 până la 2,58% din PIB în 2017).

În schimb, în şase state membre, sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare, ca procentaj din PIB, au scăzut în ultimul deceniu, inclusiv în România, de la 0,51% din PIB în 2007 până la 0,5% din PIB în 2017.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »