România revine pe ultimul loc din UE ca procent din PIB alocat Cercetării

De Alexandra Pele | 10.1.2019 .

Investițiile UE în cercetare și dezvoltare (R&D) au ajuns în 2017 la 2,07% din PIB cumulat al celor 28 de state membre, adică 320 de miliarde de euro, conform datelor Eurostat.

Este un avans modest față de acum 10 ani, când aceste cheltuieli reprezentau 1,77% din PIB, și care nu permite prea mult optimism în ceea ce privește atingerea țintei fixate pentru 2020 – 3% din PIB.

Uniunea rămâne astfel mult în spatele campionilor mondiali în cercetare – în 2015, Corea de Sud aloca 4,22% din PIB, urmată fiind de Japonia (3,28%) și SUA (2,76%).

China se situa la același nivel cu Uniunea, la 2,06% din PIB investiți în cercetare, în 2015. Pentru 2017 estimările indică investiții chineze de 2,1% din PIB, adică 279 de miliarde de dolari.

O sumă uriașă, dar măruntă dacă este raportată la populație, adică la cei 1,4 miliarde locuitori – Germania, cu mai puțin de 84 de milioane de locuitori, a investit în cercetare, în 2017, aproape 100 de milioane de euro.

Rusia pare total în afara competiției, cu numai 1,1% din PIB investiți în 2015 în R&D.

Sectorul afacerilor furnizează cea mai mare parte a acestor fonduri (66% din total), pe locul doi se plasează cercetarea din universități (cu 22% din totalul cheltuielilor R&D), iar sectorul public se află pe locul trei, cu o pondere de 11%. România se remarcă în continuare ca țara cu cele mai mari cheltuieli pentru cercetare şi dezvoltare alocate de sectorul guvernamental (32% din suma totală, de trei ori peste media europeană).

Țara noastră rămâne rămâne în urmă la acest capitol, lucru reflectat de cel puțin două evoluții:

  • distanța dintre ponderea națională și media europeană a crescut de la 1,55%, în 2016, la 1,57%
  • a revenit pe ultimul loc, după ce Letonia a reușit o alocare mai bună, de 0,51% din PIB, comparativ cu 0,44% în 2016. România a crescut mai puțin, de la 0,48%, la 0,50%. În cifre absolute, a crescut de la 818, la 949 milioane de lei.

Pentru a-și atinge ținta națională fixată pentru 2020, România ar trebui să-și majoreze de patru ori ponderea actuală din PIB alocată cercetării și dezvoltării.

Aflată la coada clasementului, România este una dintre cele opt state ce n-au ajuns la plafonul de 1% din PIB. Bulgaria înregistrează o situație mai bună, cu 0,75% din PIB distribuit cercetării.

Germania acoperă singură aproape o treime din totalul cheltuielilor R&D din UE

Patru țări au depășit pragul de 3% fixat pentru 2020 – Suedia, Austria, Danemarca și Germania. Cea mai mare economie a Uniunii furnizează singură aproape o treime din investițiile în cercetare ale blocului comunitar – 99,052 miliarde euro, din totalul de 320 de miliarde.

La polul opus se află România (0,5% din PIB), Letonia (0,51%), Malta (0,55%), Cipru (0,56%), Bulgaria (0,75%) şi Croaţia (0,86%).

În regiune, se remarcă câteva țări central-europene, Slovenia (1,86%) și Cehia (1,79% din PIB), care sunt și cele mai robotizate state din fostul bloc comunist. 

În ultimii 10 ani, 21 dintre cele 28 de state membre UE au majorat sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Austria (de la 2,42% din PIB în 2007 până la 3,16% din PIB în 2017, o creştere de 0,74 puncte procentuale) şi Belgia (de la 1,84% din PIB în 2007 până la 2,58% din PIB în 2017).

În schimb, în şase state membre, sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare, ca procentaj din PIB, au scăzut în ultimul deceniu, inclusiv în România, de la 0,51% din PIB în 2007 până la 0,5% din PIB în 2017.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Bulgaria vs România: Reforma și rezultatele Fiscului de la Sofia și contrareforma și consecințele ei de la București

Autoritățile fiscale din Bulgaria, care au implementat cu succes un program de modernizare realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, program pe care România l-a abandonat după […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

ANAF se reorganizează din temelii: se întoarce la epoca gărzilor financiare județene după ce a dat cu piciorul reformei cu Banca Mondială

Reforma ANAF nu va mai avea loc sub îndrumarea și cu finanțarea Băncii Mondiale, ci s-a produs miercuri, în Parlamentul României, după o viziune propusă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

„Ordonanța lăcomiei”: Probabilitate de 100% de reluare a procedurii de infringement împotriva României privind piaţa energiei

România este complet expusă riscului de reluare şi extindere a procedurii de infringement împotriva României privind piața energiei, ca urmare a restricţiilor impuse de OUG […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »

Manifestație a jurnaliștilor croați împotriva cenzurii și a presiunii exercitate prin procese

Sute de jurnalişti croaţi au manifestat în centrul Zagreb, sâmbătă, împotriva înmulţirii proceselor care vizează reprezentanţi ai acestei bresle şi care în ochii acestora echivalează cu cenzura. […] ... 
Citeste mai departe »

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »