România, ultima din UE la protecţie socială, dar pe locul cinci la ponderea cheltuielilor cu pensiile

De Adrian N Ionescu | 16.12.2018 .

România figurează pe ultimul loc între statele UE la ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB, conform datelor publicate de Eurostat. Cu doar 14,6%, ne-am plasat sub ţările baltice şi Irlanda ( plasate la 15% -16%) şi la aproximativ jumătate din media înregistrată la nivelul Uniunii (28,2%).

Ceea ce nu trebuie să ne mire prea mult, deoarece, din start, noi avem şi cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB ( cu excepţia Irlandei, caz special generat de mutarea sediilor sociale ale unor multinaţionale în perspectiva Brexitului). De altfel, scăderea fiscalităţii din ultimii ani ( combinată cu creşterea economică robustă) a generat şi reducerea ponderii cheltuielilor sociale de la nivelul de 16,5% atins în anul 2011.

Contrast major, însă, când se face clasamentul ponderii sumelor alocate pentru pensionari din sumele strânse de statele membre, apărem pe locul 5, dar nu din coadă ci din faţă, după Grecia (aproximativ 65%), Portugalia şi Italia (câte 58%) şi imediat după fosta noastră colegă de bloc socialist, Polonia (55,6%).

Dat find că suntem şi latini şi balcanici, rolul jucat de componenta culturală a fost determinant pentru această poziţionare. Însă ar trebui să fim mai atenţi la combinaţia periculoasă a grecilor între un nivel sub medie al cheltuielilor ( implicit al veniturilor) bugetare în PIB şi alocările foarte clar prioritare în favoarea pensiilor.

Pentru referinţă, să menţionăm şi statele aflate la capătul celălalt al clasamentului amintit mai sus: Irlanda (33,7%, deşi are o pondere mică a veniturilor în PIB), Germania (38,7%), Luxemburg (39,5%), Estonia (41,8%, tot la o pondere mică a veniturilor în PIB) şi Marea Britanie (42,3%). Ceea ce ne creează deja o imagine a corelaţiilor între performanţa economică şi modul de alocare al banilor în bugetul public.

De reţinut, vecinii bulgari figurează pe locul şapte din coadă la ponderea alocărilor pentru protecţie socială în PIB şi reuşesc să ne bată de puţin (2.700 de euro/locuitor faţă de 2.600 de euro/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard). Iar asta în condiţiile în care au pornit în 2011 de la acelaşi nivel de 16,5% din PIB ca şi noi, după care am evoluat net diferit, noi în jos iar ei în sus, spre 17,5% ( ce-i drept în uşoară scădere faţă de 17,9% în anul precedent).

Foarte relevant, la ponderi similare şi scăzute ale veniturilor bugetare în PIB, România şi Irlanda se situează la extreme în ceea ce priveşte ponderea alocărilor pentru şomaj, cu doar 0,6% la noi şi 10,1% ( de 17 ori mai mult !) la irlandezi, în condiţiile unei medii europene de 4,7%. Se vede aici interesul net diferit pentru familiile cu veniturile cele mai scăzute pe membru, ceea ce afectează îndeosebi copiii şi şansele lor de integrare socială.

Chiar dacă procentajul alocărilor pentru familii şi copii este la noi uşor peste media europeană ( de altfel şi singurul domeniu în afară de pensii la care ne plasăm peste uzanţele continentale), cu 9,6% faţă de 8,7%, suntem penalizaţi din nou de ponderea scăzută a cheltuielilor totale cu protecţia socială în PIB.

De aceea, avem probleme şi la alocările pentru cazurile de îmbolnăviri, îngrijirea sănătăţii şi dizabilităţi (34,0% la noi faţă de o medie UE de 36,9%). Prin limitarea banilor pentru şomaj, pentru excluziune socială şi ceva de la sănătate am făcut atfel loc pentru pensii cât de cât decente, care apar însă disproporţionate prin raportare la veniturile bugetare.

De aici rezultă că prioritatea numărul unu în politicile publice ar trebui să fie majorarea veniturilor bugetare ca pondere în PIBCare să permită un avans sustenabil al cheltuielilor pentru protecţia socială şi aducerea lor la un nivel cât de cât rezonabil.

Cu doar 31,7% din media europeană la protecţia socială (2,6 mii euro/an faţă de 8,2 mii euro pe an la paritatea puterilor de cumpărare standard, adică în termeni COMPARABILI), degeaba avem noi un PIB/locuitor de 63% din aceeaşi medie. De fapt, efectul creşterii economice este resimţit cam la jumătate la nivelul politicilor publice pentru populaţia cuprobleme.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Bulgaria vs România: Reforma și rezultatele Fiscului de la Sofia și contrareforma și consecințele ei de la București

Autoritățile fiscale din Bulgaria, care au implementat cu succes un program de modernizare realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, program pe care România l-a abandonat după […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

ANAF se reorganizează din temelii: se întoarce la epoca gărzilor financiare județene după ce a dat cu piciorul reformei cu Banca Mondială

Reforma ANAF nu va mai avea loc sub îndrumarea și cu finanțarea Băncii Mondiale, ci s-a produs miercuri, în Parlamentul României, după o viziune propusă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

„Ordonanța lăcomiei”: Probabilitate de 100% de reluare a procedurii de infringement împotriva României privind piaţa energiei

România este complet expusă riscului de reluare şi extindere a procedurii de infringement împotriva României privind piața energiei, ca urmare a restricţiilor impuse de OUG […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »

Manifestație a jurnaliștilor croați împotriva cenzurii și a presiunii exercitate prin procese

Sute de jurnalişti croaţi au manifestat în centrul Zagreb, sâmbătă, împotriva înmulţirii proceselor care vizează reprezentanţi ai acestei bresle şi care în ochii acestora echivalează cu cenzura. […] ... 
Citeste mai departe »

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »