România vrea să joace în Europa energetică subminând investițiile strategice: De 4 ani, multe companii energetice de stat nu și-au făcut măcar jumătate din programul de dezvoltare anual

De Adrian N Ionescu | 7.4.2019 .

Marile companii energetice ale statului și-au propus an de an să-și accelereze investițiile, dar în realitate nu au reușit să-și respecte planurile niciodată din 2015 încoace. Asta în condițiile în care România are de jucat un rol important pe piața energetică din regiune.

În același timp, Guvernul României, aflat în criză bugetară perpetuă, își obstrucționează propria strategie energetică (aflată și aceasta în continuă modificare), prin decizii care diminează resursele financiare inclusiv ale companiilor pe care le controlează și care au nevoie să-și păstreze calendarul de investiții.

Astfel, în multe cazuri, companiile cu acţionar majoritar statul nu şi-au realizat nici jumătate de investiţiile programate în ultimii patru ani.

Toate sunt companii strategice, a căror importanţă depăşeşte graniţele ţării, căci sunt implicate în proiectele europene legate piaţa unică a energiei.

În declaraţii, Guvernul Român susține „o aplicare coerentă a normelor uniunii energetice în întreaga UE”, dar cifrele arată contrariul.

Am inclus în statistică, pentru comparație, și Electrica (EL), la care statul își menține un control mai sever decât o arată deținerea de 49% din acțiuni și OMV Petrom (SNP, 20,6%), care și-a îndeplinit, cel mai probabil, programele de investiții (anunțate fără precizie), dar numai pentru că şi le-a redus.

Administratorii companiilor de stat își justifică nerealizarea planurilor de investiții mai ales cu argumente care țin de birocrația impusă de prevederi legale complicate, dar și cu argumentul impunerii de către guvern a distribuirii profitului și a rezervelor prin dividende, aproape în întregime.

În schimb, companiile private dau vina explicit pe absenţa unui mediu favorabil investiţiilor, amplificată de instabilitatea legislativă.

Investițiile strategice (aproape) ignorate:

În fapt, cauza principală neîmplinirilor este neaplicarea strategiei naţionale energetice (în continuă modificare). Se adaugă reglementările haotice.

Se mai adaugă politica de relaxare fiscală prociclică şi de creştere a salariilor şi pensiilor peste potenţialul economiei, care  a dus la o perpetuă criză de resurse bugetare guvernamentale, respectiv la spolierea resurselor de investiţii ale companiilor controlate de stat.

Nu au fost scutite nici măcar Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL), operatorii magistralelor naţionale de transport de gaze naturale şi electricitate, care sunt implicate în marile planuri de interconectare pan-europeană.

Dintre proiectele paneuropene se remarcă:

  • Transgaz (TGN) trebuie să progreseze în realizarea Fazei 1 a sectorului românesc al gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Reducerea diferenţei dintre planuri şi realizări de anul trecut se datorează accesării de fonduri europene.
  • Transelectrica (TEL) şi-a propus să aloce, pentru creșterea capacității de interconectare regională, 35% din valoarea totală a investițiilor planificate pe următorii 10 ani, actualizată la circa 4,1 miliarde de lei.

Alte proiecte strategice:

  • realizarea gazoductului de preluare a gazelor naturale din Marea Neagră, care ar consolida independenţa energetică a României şi ar da acesteia şansa de a deveni un hub regional în domeniu;
  • începerea investiţiilor în exploatarea gazelor din Marea Neagră, care tocmai a fost amânată de de OMV Petrom (SNP) şi Exxon Mobile, ca urmare a OUG 114;
  • retehnologizarea Unităţii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă şi poziţionarea avantajoasă a Nuclearelectrica (SNN) în parteneriatul cu China General Nuclear Power Corporation pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4;

La acestea se adaugă pleiada de mari proiecte interne inserate în Strategia Naţională Energetică, care se actualizează de la guvern la guvern fără să se adopte, dar repetă aceleaşi obiective principale precum:

diversificarea liniilor de afaceri ale companiilor (producţie de electricitate la Romgaz, expansiune pe alte tipuRi de resurse la Hidroelectrica);

  • realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
  • realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
  • realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole (județul Teleorman)

Bomboana de pe colivă: efectele ”Ordonanței lăcomiei” asupra investițiilor energetice

„Ordonanţa lăcomiei” OUG 114 / 2018 şi succesoarea acesteia au produs distorsiuni suplimentare în planurile de investiţii ale companiilor energetice, atât prin plafonarea preţurilor cât şi prin creşterea de 20 de ori a „contribuţiei băneşti percepute de ANRE”, până la 2% din cifra de afaceri a companiilor licenţiate.

Guvernul a rămas surd la protestele şi observaţiile companiilor energetice. Astfel:

Nuclearelectrica (SNN) şi Hidroelectrica au contestat vehement prevederile OUG 114, spunând din start că limitarea profitului încalcă prevederile Constituției și pune în pericol siguranța energetică a României, prin limitarea investițiilor.

(Citiţi şi: Companiile energetice despre OUG 114: Limitarea profitului prin ordin ANRE este neconstituțională)

Transgaz (TGN) încearcă şi în 2019 să se opună ca peste 90% din profitul său să fie distribuit ca dividende, probabil cu aceleași șanse reduse de succes ca și până acum.

Oficiali ai Transelectrica (TEL) a avertizat asupra scăderii capacității de autofinanțare a investițiilor.

Romgaz (SNG) a estimat că OUG 114 va avea ca efect scăderea cu 20 – 25% a ciferei de afaceri, respectiv a profitului pe 2019, acesta din urmă reducându-se până la 420 de milioane de lei.

Electrica (EL), pe care statul o controlează mai mult decât ar presupune deținerea sa de 49% din acțiuni, atrage atenţia că investiţiile sunt „în scădere faţă de anii anteriori, având în vedere posibiliăţtile de finanţare sustenabilă, precum şi nivelul ratei rentabilităţii reglementate, în condiţiile noului cadru de reglementare”.

OMV Petrom (SNP), însă, a atras atenţia încă din 2015, că reduce planurile de investiţii „pentru a fi pregătiţi pentru un mediu de piaţă volatil și o menţinere probabilă a condiţiilor de piaţă deteriorate”.

„Obiectivul nostru rămâne în continuare obţinerea unui cadru fiscal și de reglementare stabil, predictibil și favorabil investiţiilor, condiţie-cheie pentru investiţiile viitoare”, spune raportul companiei pe acel an.

Obiectivul nu a fost atins, a amânat exploatarea gazelor din Marea Neagră şi a vândut yeci de perimetre onshore, pe care le consideră nerentabile.

Dividende şi din rezerve: spolierea până la piele a companiilor, inclusiv de banii din anii anteriori

Anual, Statul încasează între până la 7 miliarde de lei din dividendele companiilor la care este acţionar, cele mai mari venind de la cele energetice.

Şi pentru că, dividendele din profiturile curente nu mai sunt suficiente pentru deficitul bugetar, au fost cerute şi profiturile reportate din anii anterior , ca şi mare parte din rezerve.

Este suficient exemplul Romgaz (SNG): deşi se confruntă cu depletizarea zăcămintelor şi are nevoie de investiţii în explorare, este obligată de guvern să distribuie dividende de 1,6 miliarde de lei.

Peste 1,21 de miliarde de lei vin din profitul pe 2018, peste 362 de milioane de lei din spolierea rezervelor conform OUG 114 şi aproape 31 de milioane de lei din profiturile reportate din anii anterior.

Din profiturile pe 2017 Guvernul a încasat peste 3,53 miliarde de lei numai de la cele mai mari companii la care este acționar, la care s-au adăugat alte câteva sute de milioane de lei cerute suplimentar.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Ministrul Natalia-Elena Intotero: Aproximativ 9,7 milioane de români trăiesc peste graniță. Explicații

Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero (foto), a declarat, miercuri, că cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români se află în afara […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Evoluţia PIB/locuitor în euro – creşterea procentuală care nu reduce decalajele nominale. Nu ne apropiem nici măcar de cehi sau polonezi

De la intrarea în UE, PIB/locuitor al României în preţurile curente a urcat de la 6.100 euro la 10.400 euro, potrivit datelor comunicate de Eurostat. […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

G20 – Compromisuri fragile: Protecționismul nu a mai fost incriminat / SUA și China reiau negocierile / OMC – ținută în viață cu bune intenții

Summit-ul șefilor celor mai dezvoltate 20 de țări ale lumii (G20) s-a încheiat, duminică, la Osaka, cu un armistițiu fragil, care promite dar nu rezolvă. […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – țara UE cu cel mai mare risc de a muri într-un accident rutier, Bulgaria scade accelerat numărul victimelor de când și-a făcut autostrăzi

România a înregistrat și anul trecut cea mai mare rată a mortalității rutiere din UE, cu 96 de decese la un milion de locuitori în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Premierul Italiei: România preia imigranți de pe nava caritabilă Open Arms

Șase state, printre care și România, s-au oferit să preia imigranții aflați la bordul navei caritabile Open Arms, care nu a primit permisiunea de a […] ... 
Citeste mai departe »

FT: Companiile trebuie să fie pregătite pentru a contracara agresiuni comise de state

Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor, comentează cotidianul Financial Times, […] ... 
Citeste mai departe »

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize  […] ... 
Citeste mai departe »

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »