Românii au aflat din presa străină că guvernul de la Bucureşti a semnat ACTA. Opoziţia cere explicații

De Vladimir Ionescu | 29.1.2012 .

Publicul din România a aflat din presa străină că autoritățile de la București au semnat joi ACTA – Acordul Comercial Anti-Contrafacere, iar Opoziția a reacționat sâmbătă și a cerut explicații Guvernului.

România și alte 21 de state membre ale Uniunii Europene au semnat, la Tokio, ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement), a informat, vineri, publicația britanică The Guardian, înainte ca autoritățile române să fi anunțat semnarea controversatului document, despre care contestatarii susțin că ar institui cenzura pe internet.

Publicația britanică a citat-o pe Jadwiga Rodowicz-Czechowska, ambasadorul Poloniei la Tokio, care a anunțat că țara sa și alte 21 de state UE, printre care și România, au semnat ACTA.

Într-un interviu pentru postul public polonez de televiziune, ea a enumerat printre statele semnatare joi: Polonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Portugalia, România, Grecia.

Alte țări semnaseră ACTA de anul trecut: SUA, Canada, Coreea de Sud.

În cadrul UE, cinci satte se opun, încă, semnării ACTA: Germania, Olanda, Estonia, Cipru şi Slovacia.

În Polonia, au existat și proteste de stradă privind poziția țării față de documentul internațional, însă ministrul externe de la Varșovia, Radek Sikorski, a suisținut că ACTA împiedică furtul la scară mare de proprietate interelctuală, pe internet.

”Considerăm că furtul la scară largă de propritate intelectuală este un lucru rău”, a subliniat Sikorski, care s-a exprimat în favoarea unei ”anarhii controlate” pe internet.

Raportorul PE pentru ACTA a demisionat ca protest față de ”această mascaradă”

Parlamentul European ar urma să se pronunțe în luna iunie în privința aderării Uniunii Europene la ACTA, însă eurodeputații socialiști contestă documentul, iar raportorul PE pentru docuemntul controversat, francezul Kader Arif, a demisionat din funcție, nemulțumit de încercările de grăbire a adoptării ACTA, fără o dezbatere reală.

”Condamn tot acest proces care a condus la semnarea acestui acord, şi anume lipsa consultării societăţii civile, lipsa transparenţei, încă de la începutul negocierilor, întârzieri repetate ale semnării textului, fără nicio explicaţie, respingerea recomandărilor PE, aşa cum au fost formulate într-o serie de rezoluţii”, scrie europarlamentarul socialist, pe site-ul său.

El a calificat procesul de adoptare a ACTA drept o ”mascaradă” și a avertizat că acordul poate avea ”consecinţe majore asupra vieţii cetăţenilor”.

”Cu toate acestea, se face totul pentru a împiedica Parlamentul European să îşi spună cuvântul. Doresc să lansez un puternic semnal de alarmă opiniei publice privind această situaţie inacceptabilă. Nu voi participa la această mascaradă”, a mai afirmat Arif.

Criticile aduse ACTA

Proiectul Anti-Counterfeiting Trade Agreement este criticat de o serie de organizații internaționale care susțin că draftul a ajuns în faze avansate de adoptare fără consultări cu societeta civilă și cu multe state în curs de dezvoltare.

Electronic Frontier Foundation a criticat secretomania din jurul proiectului, în condițiile în care ACTA a ajuns la urechile opiniei publice abia în anul 2008, după ce site-ul Wikileaks a dezvăluit discuțiile avansate din jurul său. Potrivit informațiilor ”scurse” cu ajutorul Wikileaks, încă din anii 2006 și 2007 Statele Unite, Japonia, Elveția, Canada și Uniunea Europeană avuseseră discuții aplicate privind ACTA, fără informarea opiniei publice.

Fără ca societatea civilă să fie informată în privința proiectului, un draft confidențial intermediar al ACTA a putut fi consultat, în anul 2009, de companii care au solicitat acest lucru: Google, Time Warner, Sony Pictures, News Corporation.

În cele din urmă, proiecte ale acordului plurilateral au fost publicate de autorități, inclusiv de către Comisia Europeană, însă organizații non-guvernamentale internaționale au atras atenția că documentul ar conduce la îngrădirea unor drepturi cetățenești.

Astfel, organizații internaționale ca Free Softwear Foundation, Consumers International, Free Knowledge Institute, cercetători de la universități precum Harvard, au susținut că ACTA ar institui un sistem de control al informației pe Internet, care ar încălca viața privată și ar îngrădi liberul schimb de materiale și comunicarea, sub pretextul combaterii pitateriei.

Printre obiecțiile la adresa ACTA se numără și faptul că viitoarea reglementare ar da posibilitatea unor controale amănunțite pe aeroporturi și alte vămi, în care laptopurile, tablet-PC-urile, stick-urile USB și alte medii de stocare ale cetățenilor vor fi verificate pentru combaterea traficului cu produse media contrafăcute.

”Pentru a identifica și urmări mai bine transporturile suspecte că ar cunține bunuri contrafăcute sau piratate, fiecare parte semnatară a acordului se va consulta cu părțile interesate și cu autoritățile responsabile competente în domeniul proprietății intelectuale pentru a identifica și aborda riscurile”, se arată într-un proiect ACTA făcut public de Comisia Europeană.

De asemeneafiecare parte va promova colectarea și analizarea datelor statistice și a altor informații (relevante), (pe care părțile le consideră folositoare și relevante), (privind mai ales încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală (pe teritoriul său)), comerţul cu mărfuri contrafăcute şi a mărfurilor piratate. Fiecare parte va promova (mai departe) colectarea de informaţii privind cele mai bune practici pentru prevenirea şi combaterea (încălcării dreptului de proprietate) (contrafacerii mărcilor comerciale şi a pirateriei drepturilor de autor)”, se mai arată în draftul ACTA.

În acest context, criticile ONG-urilor s-au îndreptat și spre formulări ca ”informații pe care părțile le consideră relevante” în combaterea pirateriei, pe motiv că sunt ambigue și pot da naștere la speculații și abuzuri.

În replică, Comisia Eurpeană susține că ACTA nu schimbă cu nimic legslația actuală a Uniunii Europene și nu are în vedere blocarea accesului la internet pentru nimeni.

”ACTA nu necesită nicio modifucare legislativă în UE. Tot ceea ce faci legal acum va fi legal și după ratificare”, susține Comisia Europeană.

În context, Comisia arată că documentul controversat ”asigură că standardele deja înalte ale UE privind proprietatea intelectuală vor fi impuse la nivel global, protejând locuri de muncă în Europa. Pentru că Europa pierde 8 miliarde de euro anual prin bunurile conrafăcute care ne inundă piața”.

Victor Ponta: USL va suspenda ACTA, când va ajunge la guvernare

Președintele PSD, Victor Ponta, copreședinte al USL, a susținut, sâmbără, că se obligă ca, odată de USL asjunge la guvernare, să suspende aplicarea ACTA, din partea României, până la realizarea unei dezbateri publice.

”Când vom ajunge la guvernare, mă oblig să suspend aplicarea ACTA, până ce nu va avea loc o dezbatere publică”, a anunțat copreședintele USL, social-democratul Victor Ponta, pe Facebook.

El a cerut explicații Guvernului României privind semnarea ACTA fără să fi informat în prealabil oopinia publică.

”Guvernul trebuie să explice de ce a semnat ACTA în numele României, fără niciun fel de dezbatere publică! Socialiștii și liberalii, în Parlamentul European, au cerut mai multă transparență. Singurii care s-au opus acestei rezoluții au fost eurodeputații PDL. Votul va fi în vară, și vă asigur că nu vom susține ACTA în forma actuală, fără dezbateri și fără acord cu societatea civilă. Cei din PDL ar trebui să explice de urgență de ce susțin astfel de reglementări fără niciun fel de dialog cu nimeni”, a mai afirmat Victor Ponta.

Un raspuns

  1. Românii au aflat din presa străină că guvernul de la Bucureşti a semnat ACTA | Financiarul
    30.1.2012, 14:25

    […] România şi alte 21 de state membre ale Uniunii Europene au semnat, la Tokio, ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement), a informat la sfârşitul săptămânii trecute publicaţia britanică The Guardian, înainte ca autorităţile române să fi anunţat semnarea controversatului document, despre care contestatarii susţin că ar institui cenzura pe internet, scrie cronicaeuropeana.ro. […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »