S-a ”rezolvat” unul dintre dosarele președinției române a Consiliului – Nou termen de adoptare a bugetului multianual UE: ”toamna 2019”

De Adrian N Ionescu | 13.12.2018 .

La summit-ul Consiliului European care se organizează joi și vineri, liderii UE se vor confrunta cu ceea ce este de obicei una dintre cele mai mari de la Bruxelles – negocierile asupra următorului buget multianual. Acestea însă nu se desfășoară deloc așa cum a dorit Comisia Europeană.

În mai 2018, atunci când Comisia a înaintat prima propunere de Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021- 2027, președintele Jean Claude Juncker spunea că dorința sa este ca acest buiget să fie aprobat înainte de organizarea viitoarelor alegeri europarlamentare din mai 2019.

Dar liderii UE constată azi că dorința lui Juncker nu se va îndeplini. Potrivit draftului concluziilor summit-ului de la Bruxelles, document consultat de Politicoliderii UE își vor exprima speranța că un acord asupra următorului cadru financiar multianual poate fi atins până în toamna anului viitor. Anumite state membre sunt sceptice că și această țintă poate fi atinsă.

Calendarul de adoptare al CFM nu este singura problemă – și câteva dintre marile planuri ale Comisiei Europene de utilizare a bugetului sunt în acest moment blocate.

O trecere în revistă a principalelor blocaje:

Brexit. Plecarea unuia dintre cei mai mari contributori ai bugetului UE- cu sau, mai rău, fără un acord- crează o ”gaură” în vistieria europeană de 12-13 miliarde euro anual. Pentru a acoperi pierderea, Comisia a propus ca statele membre să își sporească contribuția. Sunt state care nici acum nu sunt împăcate cu această abordare. Olanda, Austria, Danemarca și Suedia sunt unite de principiul ”o Uniune mai mică, un buget mai mic”.

Incertitudinile produse de necunoașterea tipului de relații viitoare Marea Britanie-UE, iar asta este imputabil doar Uniunii, care a refuzat să discute subiectul până ce nu are un acord aprobat Brexit, face imposibilă și misiunea experților de a cuantifica rolul financiar pe care Regatul îl va juca în viitor în diferitele programe europene.

Agricultură. Comisarul UE pentru Agricultură, Phil Hogan, are ambiția de a-și pune amprenta asupra Politicii Agricole Comune (PAC), care consumă cea mai mare parte a bugetului comun.

Cum finanțarea acestei politici comune va suferi reduceri semnificative, Phil Hogan dorește ca statele membre să fie în mai mare măsură responsabile de implementarea PAC. În traducere, asta înseamnă că guvernele naționale ar urma să gestioneze singure politica agrară și de mediu, iar Comisia ar urma să joace rolul de supraveghetor.

Propunerile lui Phil Hogan au generat opoziția parlamentarilor europeni, a politicienilor, a fermierilor, a activiștilor de mediu și chiar a unor instituții europene. Singurele care se bucură sunt guvernele naționale.

Statul de drept. Unul dintre principalel proiecte ale Comisiei este acela de a crea un mecanism care să lege plățile europene de calitatea statului de drept. Inițiativa arată credința Comisiei și a majorității statelor Occidentale că alte state- Polonia, Ungaria și, mai nou, România- nu respectă valorile comune europene dar beneficiază de important sprijin financiar.

Comisia a înaintat o reglementare care vizează ”protejarea bugetului UE în cazul consemnării unor deficiențe generalizate în respectarea statului de drept în state membre”. Inițiativa a generat proteste ale Poloniei, Ungariei. Chiar și Serviciul juridic al Comisiei și Curtea Europeană a Auditorilor au exprimat preocupare în legătură cu baza legală a acestei reglementări. De cealaltă parte, mai multe state membre afirmă că este nevoie de această reglementare.

Zona euro. Franța conduce ostilitățile pentru alcătuirea unui buget separat al Zonei euro. Un compromis franco-german s-a concretizat print-o propunere introdusă în viitorul CFM pe care nu toată lumea o acceptă. La summit-ul de joi și vineri, lideri ai statelor membre în Zona euro vor să ceară Comisiei să formuleze o propunere detaliată a unui așa-numit ”instrument bugetar pentru convergență și competitivitate în Zona euro”. Potrivit proiectului de concluzii, acest instrument ar urma să fie ”parte a bugetului UE și să facă obiectul unor criterii și orientări strategice ale statelor membre din Zona euro”.

Solicitarea forțează Comisia să rescrie o bună parte a proiectului de buget multianual în condițiile în care Parlamentul European a finalizat deja rapoartele și opiniile pe actualul proiect, deci procedura ar urma să se repete.

Principalul obiectiv al susținătorilor ideii că Zona euro are nevoie de buget separat este acela de a convinge statele membre UE care nu au adoptat moneda unică- Polonia, de exemplu- să accepte și ele această variantă.

Campania electorală. Apropierea alegerilor europarlamentare complică cel mai tare negocierile pe următorul CFM. Sunt formațiuni politice care susțin că nu este democratic ca următorul buget pe 7 ani al UE să fie decis înainte de alegerile din luna mai 2019. Alte partide se tem că aprobarea viitorului CFM ar putea fi utilizată ca instrument de campanie electorală de către eurosceptici.

Jean Arthuis, președintele Comisiei de buget din Parlamentul European, chiar a întrebat cum mai pot candidații să susțină în campanie noi proiecte în condițiile în care viitorul cadru financiar este deja aprobat.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »