Salariu minim? Pe oră? Situația în UE și disputa în România

De Iulian Soare | 8.8.2018 .

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat vineri că statul nu ar trebui să impună un salariu minim în economia reală, ci numai în sectorul public.

Ministrul Finanțelor: Sunt pentru ca statul să nu fie prezent în piaţă

Subiectul a fost abordat pornind de la constatarea că veniturile bugetarilor le depășeșsc constistent pe cele din domeniul privat: “Este o situaţie neplăcută care trebuie inversată… Nu poţi avea la stat salarii mai mari decât în sectorul privat”, a explicat Eugen Teodorovici.

Raționamentul acestuia a fost sancționat, în special de către sindicaliști, deoarece eliminarea unui plafon minimal echivalează cu permisiunea acordată angajatorilor de a plăti cât consideră de cuviință.

Aceasta ar duce la lărgirea prăpastiei dintre veniturile bugetarilor și cele ale lucrătorilor din privat și ar determina inegalități sociale cel puțin la nivelul de bază – necalificatul din sistemul public va avea un salariu mai mare decât necalificatul dintr-o firmă, deși exact angajații din sectorul privat asigură, prin impozitele lor, plata personalului public.

Situația salariului minim în UE, la 1 iulie 2018

  • Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au salariu minim pe economie.
  • În Cipru, guvernul stabilește salariile minime pe ocupații.
  • În Danemarca, Italia Austria, Finlanda și Suedia,  Denmark, Italy, Austria, salariile minime sunt stabilite prin contracte colective pentru o serie de sectoare.
  • În toate statele membre unde există, salariul minim este fixat în cuantum brut.
  • În Germania, Franța, Irlanda și Marea Britanie, salariile minime sunt fixate pe oră, nu pe salariu lunar.
  • În Malta, salariul minim este fixat pe săptămână.
  • Grecia este singura țară din UE 28 unde salariul minim pe economie a scăzut în ultimii 10 ani (cu 14%, față de 2008)
  • În euro, cel mai mic salariu minim este plătit în Bulgaria (261 euro), iar cel mai mare, în Luxemburg – 1.999 euro.

România – pro și contra salariului minim pe oră

În viziunea ministrului Teodorovici, pentru sectorul privat ar trebui eliminat pragul minim și apoi să fie acordate facilități angajatorilor care nu au niciun angajat remunerat sub salariul minim (care ar exista doar în sistemul de stat).

Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a reacționat și ea, luni, transmițând un comunicat în care menționează că susține propunerea ministrului Teodorovici, solicitând, însă, evaluarea posibilității de-a stabili un salariu minm pe oră.

Eliminarea salariului minim pe economie în privat, le-ar permite firmelor să-i plătească mai bine pe muncitorii calificați, reducând veniturile necalificaților.

Ministrul Muncii: Exclus, exclus, exclus. Nu există în programul de guvernare!

Luni, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a intervenit la modul categoric în polemica iscată:

“Este exclus, exclus, exclus să se elimine salariul minim pe economie. Nu există în programul de guvernare!”

Dezbaterea privind salariul minim – prea mic, în opinia sindicatelor și prea costisitor, în calculele angajatorilor – a continuat.

Cristian Pârvan: Trebuie să plătim competența, nu salariul minim

“Eu cred că noi trebuie să dăm un semnal că plătitm bine competența, nu doar salariul minim și atât”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Cristian Pârvan (foto), secretar general al AOAR.

Mai mult, AOAR propunea și discutarea variantei ca salariul minim să nu mai fie stabilit pe lună, ci pe oră.

Avantajele angajatorului, la salariul minim orar, explicate de Cristian Pârvan:

  • permite răspunsul mediului de afaceri la o structură economică fluidă, cu încărcări diferite pe diverse perioade
  • permite ca atunci când un angajator nu este mulțumit de un salariat să-l ia pe altul

Secertarul general al AOAR recunoaște că au reacționat la ideea ministrului Teodorovici, care nu a prezentat nicio analiză pe care să-și fundamenteze opțiunea, cunoscând că dezbaterea nu va merge mai departe. Dar, spune acesta, ei trebuie să intervină, pentru a contracara numeroasele decizii împovărătoare pentru firme luate de guvernarea PSD – ALDE.

De exemplu:

  • contribuțiile sociale pentru normă întreagă, chiar dacă o eprsoană este angajată doar patru ore
  • reglementarea privind securitatea afacerilor, care obligă toate firmele să plătească un studiu în acest sens
  • acțiunea de lobby a CECAR, care vrea să-și extragă profit cât poate impunând ca fiecare firmă să aibă angajat un contabil cu normă întreagă

Întrebat dacă nu ar fi mai simplu să insiste pentru abrogarea acestor reglementări considerate absurde, decât să pledeze pentru plata cu ora, Cristian Pârvan a declarat:

Asta facem, dar atacăm pe toate fronturile. Ei atacă pe toate fronturile.  Cum le vine o idee, atacă mediul de afaceri.

Nu se pot rezolva printr-o singură cerere toate aberațiile pe care le promovează guvernanții sau parlamentarii. A la guerre comme la guerre.

Petre Dandea: Când salariul minim nu permite supraviețuirea, oamenii pleacă în Occident

Sindicatele, din principiu nu sunt de acord cu eliminarea salariului minim, deoarece este una dintre puține forme de protecție ce au mai rămas după reforma legislației muncii realizate de Guvernul Emil Boc, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Petre Dandea (foto), vicepreședinte Cartel Alfa.

“Problema este dacă patronatelor le-a cam venit mintea la cap în ceea ce privește plata, timp de trei decade, a unor salarii foarte mici lucrătorilor calificați care, din această cauză, au părăsit România în număr de aproape patru milioane…

Din păcate, hemoragia de forță de muncă din România va continua. Oamenii fiind în imposibilitate de a menține un nivel de supraviețuire din salariul minim, pleacă în Occident”, spune Petre Dandea.

El amintește că în 2010 a fost eliminată singura reglementare națională care le interzicea angajatorilor să plătească un muncitor calificat cu salariul minim.

Contractul unic la nivel de economie interzicea acest lucru, muncitorul calificat prima treaptă trebuia plătit cu 20% peste salariul minim pe economie. Prin Legea 62 privind dialogul social, contractul unic de nivel național a fost inetrzis și acea protecție a dispărut.

Petre Dandea explică posibilele consecințe ale eliminării salariului minim din economie:

De câte ori Guvernul Victor Ponta a indexat salariile de câte două ori pe an, patronii ridicau remunerațiile celor care cădeau sub noul prag, până la nivelul noului salariu minim.

Așa am ajuns azi ca, din cinci milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, peste două milioane să fie încheiate pe salariul minim.

Asta nu este normal, pentru că nu suntem o țară de femei de serviciu.

Cristian Pârvan recunoaște că plecările la muncă în străinătate continuă, din cauza salariilor: “Pleacă în Italia, după ce l-am specializat să lucreze pe mașină cu comandă numerică și-l plătesc  bine, dar în termeni românești, pleacă în Italia, care nu are astfel de specialiști”.

El a oferit exemplul unei companii din Bistrița, cu 1.200 de angajați și care trimite la export 95% din producție. A avut o fluctuație a personalului de 30% în trei ani, în condițiile în care trebuia să onoreze termene de execuție extreme de scurte, cu indici de calitate foarte ridicați.

De vină este structura economiei. Lucrăm, cel puțin în industria de prelucrare, ce comandă alții, la prețurile și termenele impuse de alții, altfel nu ne mai dau comenzi, explică secretarul general al AOAR. “Nu o să propserăm făcând cablaje auto și volane. Trebuie să stabilim ce economie vrem să construim”, adaugă Cristian Pârvan.

Salariul minim în România

  • Există din 1949, când a fost fixat la 166 de lei.
  • În 1989, era de 2.000 lei.
  • După aderarea la UE, România a înregistrat cea mai accelerată avansare a salariului minim pe economie din toată Uniunea, (de la 330 de lei în 2007, la 1.900 de lei în 2018).
  • Din 2012, salariul minim a crescut de 12 ori.
  • Anul acesta, a avut loc cea mai abruptă creștere, de la 1.450 la 1.900 de lei, pentru a acoperi transferul contribuțiilor sociale la angajat.
  • În noiembrie 2017, salariul minim reprezenta 39,6% din salariul mediu pe economie (3.662 lei salariul mediu, 1.450 lei salariul minim).
  • Cea mai mare pondere a salariului minim în salariul mediu a fost înregistrată în 1975 (65%), când minimul a fost de 1.200 de lei, iar mediul – 1.964 lei).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »