Salvarea Atenei: 60 de ani de plată pentru 8 ani de populism

De Victor Bratu | 18.8.2015 .

Publicația economică germană Handelsblatt publică marți o analiză referitoare la condițiile de acordare a noilor împrumuturi pe care creditorii internaționali urmează să le acorde Greciei.

Pe fondul divergențelor FMI/Germania cu privire la sustenabilitatea datoriilor Atenei, Handelsblatt afirmă că un posibil compromis s-ar materializa în extinderea la zeci de ani a maturității noilor împrumuturi, de fapt o restructurare mascată a datoriilor.

Condiţiile de creditare

Grecia a evitat la limită falimentul statului, dar noile împrumuturi vin să majoreze datoria enormă a statului grec, chiar dacă creditorii par să accepte condiții mai lejere pentru creditare.

(Citiți și: ”De ce nu se redresează Grecia: Evoluția din ultimii zece ani prin comparație cu România și alte state europene”)

Acordul de bailout acceptat săptămâna trecută la Bruxelles de Eurogroup prevede un ajutor financiar acordat Atenei în următorii 3 ani în sumă totală de 86 miliarde euro. Cum aprobarea acordului în Bundestag pare să fie convenită, o primă tranșă de 13 miliarde euro va fi trimisă Greciei săptămâna viitoare, marți, astfel încât Atena să poată onora scadența ratei de 3,2 miliarde euro datorată BCE.

Atenția se îndreaptă acum asupra modului în Atenei i se pot oferi bani în condiții suportabile. Una dintre variantele luate în calcul se referă la extinderea considerabilă a perioadei în care vor fi rambursate integral noile credite, facilitate echivalată de Handelsblatt cu reducerea datoriei- subiect tabu în Germania.

“O maturitate medie a împrumuturilor de 60 de ani a fost discutată în cadrul Eurogroup“, a declarat pentru publicația germană un oficial european.

Până în prezent, scrie Handelsblatt, planul era ca Grecia să înceapă rambursarea creditelor în 2023 și să le achite integral până în 2054.

O medie de 60 de ani a maturității împrumuturilor ar muta până în 2075 plata integrală.

Suplimentar, creditorii discută și despre relaxarea condițiilor de creditare. Sugestiile inițiale erau ca Grecia să fie scutită de dobânzi în primii 10 ani, și această perioadă fiind posibil să fie extinsă, afirmă aceleași surse citate de Handelsblatt.

FMI și viziunea privind sustenabilitatea datoriilor

Publicația germană scrie că sustenabilitatea datoriilor a fost principalul punct de divergență în încheiarea acordului cu Grecia– FMI, care alături de UE și de BCE a contribuit la precedentele 2 bailouturi ale statului grec, consideră că datoria nu este sustenabilă.

Ca efect, FMI nu a semnat până în prezent acordul de bailout și va decide asupra acestei chestiuni după finalizarea primei revizii a acordului, programată în octombrie 2015.

Potrivit reglementărilor interne, FMI nu poate împrumuta state ale căror datorii depășesc pragul de sustenabilitate, stabilit de FMI la 120% din PIB.

Potrivit datelor oficiale, în 1993, în Grecia,  raportul dintre datoria publică și PIB ajunsese  la 94%. Dacă nu s-ar fi ajuns la un acord privind restructurarea datoriei țării la precedentul bailout, raportul “The Economic Adjustment Programme for Greece”, publicat de Comisia Europeană în octombrie 2011, estima un nivel de 198% pentru anul 2012.

Datoria publică ridicată nu este un dat al economiei grecești. Aceasta  s-a constituit în cea mai mare parte în intervalul 1980 – 1996, când a avansat de la 21% din PIB până la circa 95% din PIB.

A urmat o perioadă de avans lent al datoriei, spre 103% în 2007, după care problemele s-au acutizat pe fondul crizei mondiale și al beneficiilor sociale generoase oferite fără acoperire în rezultatele economice (ajungând la 175%).

Instituțiile UE au dat publicității, săptămâna trecută, un studiu din care reies “îngrijorări serioase“ cu privire la sustenabilitatea datoriilor grecești.

Previziunile europene indică un grad de îndatorare de 201% din PIB în 2016. Potrivit estimărilor, după implementarea tuturor condițiilor impuse de creditori, în 2022, gradul de îndatorare rămâne ridicat: 159,7% din PIB al Greciei.

Directorul FMI Christine Lagarde a salutat încheierea ultimului acord de bailout destinat Atenei, dar a avertizat că statul grec are nevoie de o restructurare semnificativă a datoriilor, “cu mult peste ceea ce se oferă astăzi“.

În cadrul unei declarații emisă la finalul săptămânii trecute, sâmbătă, Lagarde a afirmat: “Grecia nu poate să asigure prin măsuri proprii sustenabilitatea datoriilor“.

Germania este în încurcătură

Germania se află într-o poziție curioasă: insistă ca FMI să se alăture finanțatorilor celui de-al treilea bailout, dar respinge principala condiție a acestuia.

Toate declarațiile făcute de cancelarul Angela Merkel și de ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schäuble, au trasat “linia roșie“ a Germaniei: fără restructurarea datoriei.

În ultima apariție televizată din week-endul trecut, la ZDF, cacelarul Merkel și-a manifestat încrrderea că  instituția su s a Washhington se va alătura până la urmă Europei în tentativa de salvare a Greciei, pe măsură ce reformele sunt implementate și va fi acordată o formă de restructurare a datoriilor.

(Citiţi şi: “Actorii principali din criza grecească și problemele lor”)

Angela Merkel are nevoie să convingă propriul partid, CDU, dar şi pe aliatul la guvernare, că FMI se va alătura eforturilor de salvare a Greciei.

Germania este principalul finanţator al Greciei, iar economia germană a devenit sceptică la promisiunea că îşi va recupera creditele acordate statului elen.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »