Sănătatea Europei: Olanda – cel mai bun sistem, Bulgaria – cel mai prost

De Elena Poenaru | 23.5.2012 .

În ciuda crizei financiare și a semnalelor de alarmă, sistemele de sănătate europene continuă să-și îmbunătățească performanțele, cu mici excepții.

Sănătatea publică începe, gradual, să aducă o mai mare calitate și acces mai larg, pentru pacienții din Europa.

Aceasta este una dintre concluziile unui nou studiu, Euro Health Consumer Index (EHCI), realizat de un think-tank suedez, prezentat, săptămâna trecută în Parlamentul European.

Pe primul loc, în raportul care ia în calcul 34 de state, se află Olanda, care a obținut 872 de puncte din cele 1.000 posibile. Regatul Țărilor de Jos este urmat de Danemarca, Islanda, Luxemburg și Belgia, în partea superioară a clasamentului. De la precedentul raport (2009) scorurile au crescut, dar există și semnale de alarmă, spun autorii. Există o diferență tot mai mare între țările din partea de sus a topului și cele de jos, cele ”puternice” economic și cele ”slabe”.

Olanda ar trebui să fie standardul la care să ajungă țările europene, în materie de reformă a sistemului de sănătate, fiind un exemplu demn de urmat, consideră autorii raportului, Health Consumer Powerhouse (HCP).

A șasea ediție a indexului a luat în considerare 34 de țări, în funcție de 42 de indicatori, pe cinci domenii de activitate, foarte importante pentru sănătatea populației: drepturile pacienților și informarea lor, accesibilitatea tratamentelor (timpul de așteptare), rezultate medicale, disponibilitatea serviciilor furnizate și produsele farmaceutice. Indexul este alcătuit dintr-o combinație de statistici publice, sondaje asupra pacienților și cercetări independente realizate de fundație.

Drepturile pacienților se îmbunătățesc în multe state, multe informații menite a-l ajuta pe pacient în alegerile pe care le fac, pentru prevenirea unor afecțiuni și pentru alegeri corecte în sistemul de sănătate sunt din ce în ce mai numneroase, iar accesul la acestea e din ce în ce mai facil, fiind introduse, de exemplu, e-rețete și rezevări online pentru consultații. Din acest punct de vedere, sistemele de sănătate și-au îmbunătățit performanțele.

De asemenea, se reduce discrepanța de ”putere” între medici/asistente și pacienți, pentru prima oară constatându-se folosirea unor noi instrumente în mod eficient: cererea unei a doua opinii profesionale, înregistrarea și păstrarea unor fișele medicale, precum și luarea unor decizii în cunoștință de cauză, împreună cu pacientul, în majoritatea țărilor.

Europa este divizată în privința sistemului de sănătate: un grup extrem de bine dezvoltat, influențat de consumatori, în statele din nord-vestul Europei (Olanda, Belgia, țările nordice); un alt grup de state care vin puternic din urmă (Cehia, Slovacia, Croația, Lituania și Estonia); o altă categorie de țări dezvoltate, care au probleme clare în a ține pasul cu ceilalți (Germania, Austria, Italia și Spania); și, în fine, un grup de state mereu sub-performante (din motive economice, culturale sau politice), fără niciun impediment real.

Sistemul de sănătate este departe de a fi echitabil, între țările continentului. Începând cu serviciile de bază, cum ar fi vaccinarea bebelușilor sau mamografiile, până la operații cardiace sau acces la noile medicamente pentru cancer, diferențele sunt evidente, spune Johan Hjertqvist, fondator și președinte al HCP.

Lipsa progreselor între cele mai slabe state membre ar trebui să îngrijoreze Bruxelles-ul, pentru că fondurile europene nu au adus, până acum, rezultatele scontate.

Câteva dintre problemele semnalate: există tendința de a aștepta mai mult timp pentru a beneficia de intervenții chirurgicale costisitoare, în țările cele mai afectate de criza economică; cota plătită din banii proprii pentru anumite tratamente a crescut; se constată un acces mai redus la noi tipuri de medicamente.

România a obținut 489 de puncte, plasându-se pe locul 32 din 34 de țări (poziția sa nu s-a modificat de la EHCI 2009), în timp ce pe ultimele locuri s-au clasat Bulgaria, respectiv Serbia. În privința României, șefa echipei de cercetare, dr. Arne Bjornberg, spune că situația va rămâne dificilă până când România creează un sistem în care doctorii să lucreze pe salarii decente, în spitale, are să fie principalul lor loc de muncă, în loc să câștige bani în clinici private sau primind bani pe sub mână.

2 comentarii

  1. casandra
    25.5.2012, 13:03

    Depinde cum masori performanta.
    Pana la urma, scopul oricarui sistem de sanatate este sa-i insanatoseasca pe cei bolnavi, sa le prelungeasca viata celro care nu pot fi insanatositi, intr-o calitate cat mai buna.
    Exista un indicator european care ia in calcul si acest scop: speranta de viata sanatoasa.
    Surpriza! Speranta de viata sanatoasa la nastere a scazut in Olanda de cand a fost facuta “reforma” in 2006. Cu cativa ani buni, si la femei si la barbati.
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tsdph100&plugin=1

    In aceeasi perioada, costul saantatii per capita a crescut cu 1000 dolari. Cel mai mult dintre statele membre OECD.

    Alte tari, cu sisteme de sanatate nemixate cu sectorul privat si fara asigurari private de sanatate la baza ( ci doar ca sisteme periferice, complementare) au inregistrat ameliorari ale sperantei de viata sanatoasa.
    Nu este cazul Romaniei, la noi este dezastru. Cu o finantare pipernicita a sanatatii nu putem avea rezultate bune. Cand vom face loc si profitului la masa sanatatii subfinantate (popor sarac!), vom vedea noi pe dracu’!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »