Saxo Bank: Impactul războiul comercial este supraeveluat, riscurile la adresa creşterii economice mondiale sunt altele

De Victor Bratu | 27.9.2018 .

Numărul denaturărilor comerciale impuse în acest an este cu 14% mai mare decât cele impuse în 2016, vârful anterior al numărului de politici care descurajează schimburile internaţionale. Pe de altă parte, măsurile de liberalizare au fost cu 22% mai mari, reiese dintr-o analiză a băncii daneze de investiţii Saxo Bank pe baza datelor Global Trade Alert.

“Luând în considerare aceste date, se pare că războiul comercial condus de SUA este mai degrabă un risc pe termen scurt pentru creştere şi pieţe, dar până acum nu a putut perturba creşterea globală”, notează Christopher Dembik, director analiză macro la Saxo Bank.

În acest an, la nivel global au fost introduse 655 de măsuri ce descurajează comerţul liber şi doar 239 de măsuri de liberalizare, potrivit organizaţie neguvernamentale Global Trade Alert care monitorizează intervenţiile statelor asupra comerţului liber, însă nu şi impactul efectiv al acestora.

În ceea ce priveşte România, în acest an un număr de 39 de măsuri impuse de SUA sunt de natură să provoace pagube companiilor cu relaţii comerciale internaţionale, în vreme ce şase vor înlesni parteneriatele peste hotare. Pe de altă parte, doar trei măsuri impuse de China sunt dăunătoare, în vreme ce alte patru sunt benefice.

În total, România a fost afectată de peste 1.500 de denaturări comerciale, faţă de 4.500 China sau 3.000 SUA.

La nivel global, cel mai afectat sector este cel al produselor din oţel şi aluminiu. Pe locul doi se află producţia altor piese metalice, iar pe trei componentele de autoturisme şi alte vehicule.

“Zgomotul produs de războiul comercial este un risc supraestimat”, notează analiştii de la Saxo Bank, adăugând că “pe măsură ce era relaxării globale se îndreaptă spre sfârşit, atenţia investitorilor ar trebui să fie pe dolarul american şi pe fluxurile financiare şi nu atât pe războiul comercial”, notează specialiştii Saxo Bank.

Riscuri politice mai mari asupra pieţelor sunt reprezentate de negocierile pentru Brexit, dar şi de discuţiile privind bugetul Italiei pe 2019, în condiţiile în care anul viitor trebuie să refinanţeze datorii în valoare de 300 de miliarde de euro.

Poziţia României

Cea mai mare vulnerabilitate a României în războiul comercial în care s-au antrenat marile puteri ale lumii o reprezintă eventualele tarife asupra industriei auto.

La sfârşitul lunii august, preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va introduce taxe vamale pe maşinile importate. În răspuns, liderii europeni s-au arătat deschişi să renunţe la toate tarifele pe bunurile industriale, dacă şi SUA va proceda la fel. Într-un interviu cu Bloomberg, Trump a precizat că oferta UE nu este suficientă deoarece obiceiurile consumatorilor europeni este de a cumpăra maşini produse pe continent, nu maşini americane.

Tarifele americane asupra importurilor auto din Europa riscă să un impact mare asupra multor economii, cu precădere asupra Germaniei. Un nivel de 20% al acestora ar duce la pierderi de primă rundă de 0,45% din PIB-ul Germaniei, cel mai mare partener comercial al României. Pe cale de consecinţe, contracţia PIB-ului României ar putea fi de 0,1% în primă fază, respectiv de 0,3-0,5% din PIB într-o fază ulterioară, reiese din calculele lui Dan Bucşa, economist-şef Europa Centrală şi de Est la UniCredit Bank.

Într-o analiză de la jumătatea lunii iulie, Bloomberg nota că războiul comercial se prefigurează a avea o miză mai mare decât protecţionismul, fiind vorba despre o renegociere a condiţiilor globalizării.

Cu toate că Statele Unite înregistrează un deficit comercial în raport cu China, vânzările totale nete ale companiilor americane, inclusiv ale subsidiarelor acestora din străinătate se ridică la 1.400 de miliarde, surplusul în relaţia cu China fiind de 20 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu Deutsche Bank. Spre comparaţie, deficitul comercial al SUA este de doar 550 de miliarde de dolari (dintre care, expunerea faţă de China este de 330 de miliarde de dolari).

Teoria analiştilor străini este că tarifele vamale reprezintă o ofensivă la adresa ambiţiilor Chinei de a devenit un jucător global, prin întărirea poziţiei companiilor chineze pe scena mondială.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »