Scăderea expunerii băncilor: Ţările din Europa Centrală şi de Est cer o nouă “înţelegere de la Viena”

De Iulian Soare | 18.1.2012 .

Ţările Europei Centrale au primit asigurări că băncile mamă din ţările vestice ale UE nu vor lăsa fără capital subsidiarele locale, în caz de necesitate urmând să intervină FMI, Banca Mondială, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), s-a promis la reuniunea desfăşurată luni la Viena.

La conferinţa organizată sub egida Iniţiativei de la Viena au participat reprezentanţii ai băncilor centrale din ţările vizate, autorităţilor financiare şi de reglementare bancară, ai instituţiilor europene şi ai organismelor financiare internaţionale.

Reuniunea s-a încheiat şi cu asumarea de către părţile participante a unei declaraţii în care sunt cuprinse unele recomandări generale, care ar putea contura cadrul acordului Viena 2, primul fiind încheiat în 2009, când 9 bănci mamă s-au angajat să nu îşi retragă masiv capitalul din ţările Europei Centrale şi de Est, iar organismele financiare internaţionale le-au oferit o recapitalizare de 25 miliarde euro. În declaraţie este recunoscut “riscul unei retrageri excesive şi dezordonate de capital care să ducă la restrângerea creditării din regiune”.

“Impactul decapitalizării subsidiarelor ar putea fi foarte puternic. Deciziile băncilor mamă asupra retragerii unor active pot părea nesemnificative raportate la întregul ansamblu, însă la nivelul ţărilor Europei de Est unde sunt operate pot duce la riscuri sistemice”, a avertizat, potrivit Bloomberg, Erik Berglof, economistul şef al BERD, într-o conferinţă organizată marţi la Viena de Euromoney şi la care au participat mai toţi reprezentanţii de la reuniunea din ziua anterioare. Berglof a arătat că acesta poate fi unul dintre mecanismele principale de contagiere a crizei datoriilor suverane din zona euro către Europa de Est.

Lipsă de coordonare

Un nou acord de la Viena care să angajeze toate părţile menţionate este necesar pentru că în ultimele luni a eşuat coordonarea între băncile şi autorităţile din Vest şi Est pentru a restrânge riscul de extindere a crizei bancare, a subliniat Piroska Nagy, director al BERD pentru Ungaria.

Grupuri cum ar fi UniCredit SpA, Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG deţin cote de piaţă importante în ţări ca Ungaria, România, Croaţia, Bulgaria, Serbia, însă acestora se adaugă şi Societe Generale SA, grupul belgian KBC Groep NV şi Intensa Sanpaolo SpA. Toate au intrat într-o cursă a recapitalizării după ce la Consiliul European din octombrie s-a decis că băncile europene trebuie să aibă capital de rezervă de 9% pentru a nu fi afectate de expunerea pe criza datoriilor europne, iar Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a emis deja reglementări în acest sens care trebuie aplicate în perioada următoare. Constituirea acestei rezerve de capital necesită aproximativ 115 miliarde de euro care trebuie găsiţi de băncile europene, a estimat EBA.

Potrivit Bloomberg, pentru UniCredit, Erste şi Raiffeisen acest necesar s-ar ridica în total la aproape 8 miliarde de euro, conform aceleiaşi estimări EBA. Nu ar fi un volum foarte mare dacă ar fi retras în totalitate numai de pe pieţele europene, însă se mai adaugă şi cel mai evident exemplu de necoordonare: decizia din noiembrie a autorităţii de reglementare financiară a Austriei – FMA şi a Băncii Centrale a Austriei de a solicita băncilor austriece ca în subsidiarele cu expunere ridicată pe piaţă să fie redusă creditarea la un nivel de 110% raportat la depozitele şi garanţiile locale de refinanţare. În Ungaria, unde băncile austriece deţin peste jumătate din cota pieţei bancare, nivelul este la 130%, ceea ce înseamnă o reducere a creditării de 20%.

România

Reacţia vehementă a preşedintelui român Traian Băsescu din 24 noiembrie a indicat tot lipsa coordonării şi a înţelegerii situaţiei de ansamblu: “cred că declaraţia Băncii Austriei, prin care solicită oprirea finanţărilor băncilor austriece în afara ţărilor din zona euro ori este o greşeală, ori este o neînţelegere”. El a subliniat că România a fost condiţionată la aderarea la Uniunea Europeana de predarea participaţiilor majoritare la cele mai mari bănci. “Să vii acum şi să spui că nu mai continui finanţarea în România este o lipsă totală de înţelegere a situaţiei. Este o lipsă de fair-play”, a adăugat el, amintind că băncile austriece au făcut profituri uriaşe în România între 2000 şi 2009. “Nu pot veni acum să spună că nu mai continuă finanţarea economiei româneşti. Să apeleze mecanismele de finanţare puse la dispoziţie de UE şi să continue finanţarea statului român, a companiilor şi a persoanelor fizice din România”, a spus el.

Sesizarea Comisiei Europene cu privire la încălcarea legislaţiei europene în privinţa discriminării ţărilor non-euro şi a încălcării legislaţiei privind libera circulaţie a capitalului a rămas deocamdată fără urmări concrete, Viena explicând că nu a impus limite legale, ci o recomandare, relatează Financial Times. FMA a subliniat într-un răspuns către Comisia Europeană că nu a fost stabilită nicio sancţiune pentru băncile austriece care nu respectă recomandarea şi şi-a exprimat încrederea că organismul de la Bruxelles nu va deschide nicio procedură de infringement împotriva Austriei. Decizia Comisiei Europene nu a fost încă anunţată, fiind însă solicitate informaţii suplimentare FMA şi Băncii Centrale a Austriei.

Viena pasează răspunderea la Bruxelles

Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Austriei, a acuzat marţi EBA pentru “măsura neinspirată” de a cere băncilor europene majorarea rezervelor de capital la 9%. El a arătat şi că plafonul recomandat de 110% are menirea şi să disciplineze economiile est-europene care s-au bazat prea mult pe capitalul străin şi au atras o expunere prea mare a băncilor austriece pe pieţele acestora.

Iar preşedintele Raiffeisen, Herbert Stepic, a fost şi mai franc cu privire la reglementările EBA: “este o măsură stupidă” să impui băncilor o recapitalizare atât de mare tocmai când pieţele financiare încearcă să iasă din criză. Patrick Butler, membru al boardului Raiffeisen, a arătat că aplicarea plafonului recomandat presupune o reducere de 30 miliarde de euro a activelor subsidiarelor băncilor austriece din pieţele Europei Centrale. “Nu e deloc mult raportat la cei 200 de miliarde euro pompaţi de băncile austriece anual între 2006 şi 2008 în economiile central-europene“, a argumentat el.

Volumul redus al capitalului retras de băncile mamă a fost subliniat şi de Gerardo Corrochano, director la Banca Mondială. “Nu putem spune că acum avem o criză a lichidităţilor, dar în mod clar avem o criză a încrederii reciproce”, a spus el.

Recomandări privind calcularea “impactului sistemic”

În declaraţia încheiată la sfârşitul reuniunii de luni se solicită autorităţilor europene de reglementare financiară să îşi “sincronizeze” cererile de recapitalizare adresate băncilor şi să ţină cont de impactul asupra subsidiarelor acestora din alte ţări.

De asemenea, este evidenţiată necesitatea monitorizării de către EBA a planurilor de recapitalizare şi din punct de vedere al “impactului sistemic” asupra economiilor naţionale în care se află subsidiarele acestora. S-a adresat şi băncilor centrale şi autorităţilor din ţările est-europene recomandarea să dezvolte mai mult sursele locale de finanţare pentru a se limita apelul subsidiarelor la finanţare dinspre băncile mamă. O altă măsură recomandată este schimbul de informaţii între băncile centrale şi autorităţile de reglementare bancară din ţările vestice şi estice.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »