Separarea diviziilor comerciale ale băncilor din SUA de cele de investiţii – o idee din timpul crizei, reluată acum de Casa Albă

De Adrian N Ionescu | 2.5.2017 .

Preşedintele SUA  a anunţat că ia în considerare divizarea marilor bănci de pe Wall Street, prin separarea diviziilor lor comerciale de cele de investiţii. „Examinez chiar acum această problemă”, a spus Donald Trump într-un interviu pentru Bloomberg.

Este vorba de promovarea unei „versiuni pentru secolul 21” a legii Glass-Steagall datând din 1933, care viza aceeași separare a activităţilor comerciale de cele de investiţii, dar și de readaptarea legii Dodd-Frank din 2010, care impunea restricţii pentru activitatea de investiții a băncilor care au şi divizii comerciale, potrivit BBC.

Legea Glass-Steagall a fost abrogată în 1999, fapt ce a fost considerat, de unii politicienii, un factor de agravare a crizei declanşate în 2008, ca urmare a operaţiunilor sofisticate cu instrumente de investiţii derivate.

Legea Dodd-Frank a avut ca scop, printre altele, protejarea operaţiunilor comerciale şi a depozitelor consumatorilor de riscurile operaţiunilor de investiţii, prin constituirea de către bănci a unor rezerve aferente acestor riscuri.

„Sunt oameni care vor să revenim la vechiul sistem, corect? Deci vom examina această problemă”, a răspuns Donald Trump la o întrebare privind divizarea băncilor, în interviul acordat Bloomberg.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a spus că nu există detalii suplimentare şi nu este planificat un anunţ în acest caz.

Mize paralele

Marii bancheri au respins mereu ideea că abrogarea legii Glass-Steagall ar fi alimentat criza din 2008 şi este de aşteptat să lanseze demersuri ferme de convingere a congresmenilor pentru respingerea unei iniţiative a Casei Albe de resuscitare a vechii reglementări.

Vechea lege împărţea băncile în două categorii: una care atrag depozite şi dau credite de afaceri şi de consum, iar cealaltă, a băncilor de investiţii şi a companiilor de asigurări, care se expun prin operaţiuni de plasament riscante.

Pe de altă parte, există raţiuni politice plauzibile pentru care Donald Trump ar vrea să adopte o poziţie mai dură faţă de bănci.

În vreme de păstrarea depozitelor bancare departe de riscurile de investiţii are sens, Administraţia Trump are priorităţi mai presante privind reforma fiscală, – notează BBC, citându-l pe Larry McDonald, autorul cărții A Colossal Failure of Common Sense, despre  colapsul băncii de investiţii Lehman Brothers, din 2008.

Cu prima miză Casa Albă ar putea câştiga adeziuni politice pentru cea de-a doua.

Americanului obişnuit îi place să audă asta (înăsprirea reglementărilor privind băncile, n.r.) şi figuri politice remarcabile, precum republicanul John McCain sau senatoarea democrată Elizabeth Warren, susţin ideea.

Donald Trump ar marca puncte importante, chiar dacă proiectul divizării băncilor nu ar reuşi. Casa Albă nu se opune taxării suplimentare a combustibililor, dar vrea şi măsuri de relaxare fiscală , ca și amendarea sistemului medical Obamacare – intenţii deloc pe placul democraților.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »