Sezonul dividendelor: Guvernul vrea să stoarcă şi în 2019 resursele de investiţii în scădere ale companiilor controlate. Cine rezistă la presiuni

De Cristian Grosu | 7.5.2019 .

Două companii strategice controlate de Guvern încă rezistă la presiunile acestuia de spoliere a resurselor de investiţii prin dividende cât mai mari.

Adunările generale  ale acţionarilor Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) nu au aprobat distribuția de dividende.

Ambele companii au obiective de investiţii importante pentru siguranţa sistemelor.

Profitul TEL pe 2018 a fost repartizat în întregime ca rezerve, dar bugetul şi programul de investiţii pe 2019  abia urmează să fie aprobat pe 13 mai.

TGN va organiza o nouă AGA, pe 6 iunie, cu aceleaşi propuneri de dividend respinse în aprilie, cea a conducerii și cea a Ministerului Economiei, cu 74% mai mare.

Transgaz trebuie să finalizeze în acest an Faza 1 a sectorului românesc a gazoductului paneuropean BRUA.

În schimb, Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN) vor da cât li se cere.

Cele patru companii sunt strategice pentru sistemul energetic și, prin urmare, pentru întreaga economie și au, toate, nevoie de investiții.

Sub așteptări

Încasările statului din dividendele companiilor listate abia trec de 2,06 miliarde de lei, în vreme ce bugetul de stat prevede peste 6 miliarde, inclusiv dividendele suplimentare de 1,4 miliarde de lei, aferente OUG 114.

Statul nu se va apropia prea mult de ținta propusă nici chiar cu dividendele Hidroelectrica, care anul trecut s-au ridicat la peste 1,68 de miliarde de lei, inclusiv cele suplimentare. Dividendele altor companii de stat sunt departe de a suplini viramentele în scădere ale companiilor mari.

Statul a încasat 7,1 miliarde de lei anul trecut, după ce a stors de la companiile sale și mare parte din profiturile reportate și rezervele din anii anteriori.

Cele mai mari companii listate la Bursa de Valori București (BVB) sunt pe cale să dea dividende de circa 6,9 de miliarde de lei, sau peste 66% din profiturile înregistrate anul trecut. Mare parte din dividende este rezultatul presiunii guvernului asupra companiilor pe care le controlează.

Reglementări contra naturii

Guvernul a impus companiilor în care statul este acționar majoritar să distribuie cel puțin 90% din profit, să distribuie și profiturile nerepartizate din anii anteriori, ca și rezervele reevaluate.

Aplicarea din ultimii ani a acestei politici a dus la epuizarea profiturilor companiilor de stat și, în mare parte, și a rezervelor acestora se confruntă cu dificultățile lor de a-și asigura resurse minime pentru investiții.

(Citiți și: România vrea să joace în Europa energetică subminând investițiile strategice: De 4 ani, multe companii energetice de stat nu și-au făcut măcar jumătate din programul de dezvoltare anual)

Caracterul strategic al investițiilor Romgaz (SNG) în noi perimetre poate părea îndepărtat pentru funcționariii statului, față de urgența acoperirii deficitelor bugetare.

Rezistenţa

În schimb, investiția în siguranța rețelelor magistrale de transport de electricitate și gaze naturale pare să fie mai convingătoarea, ca și respectarea angajamentelor internaționale.

Ca urmare, Transelectrica (TEL) a reușit să repartizeze la rezerve pentru investiții tot profitul de 81 de milioane de lei de anul trecut și, cel puțin deocamdată, nu va da nici un leu ca dividende.

Acționarii Transgaz (TGN), dintre care Ministerul Economiei deține 58,5% din voturi, au respins o dată atât propunerea managementului de a acorda dividende doar cât 51% din profitul de aproape 496 de milioane de lei din 2018, dar și cererea statului care acoperea 90% din acesta. Niciuna dintre părţi nu cedează.

Din plutonul companiilor de stat „rebele” merită remarcată şi Antibiotice Iaşi (ATB), una dintre rarele companii româneşti exportatoare în America de Nord. De la ATB, statul aștepta circa 30 milioane de lei, dar nu va primi decât 3,6.

Docilitatea

Succesul de până acum al „rezistenţei” ar putea însemna doar o amânare pentru noi „negocieri”. Transgaz (TGN) a convocat pentru 6 iunie încă o AGA în care vor fi repuse în discuţie aceleaşi propuneri. Şi rezervele sunt oricând la îndemâna Guvernului.

Chiar dacă nu este deloc sigur că argumentele pro-investiţii vor avea câștig de cauză până la capăt, rezistenţa este un succes al profesionalismului.

În schimb, Romgaz (SNG), cunoscută pentru docilitatea cu care se supune când vine vorba de dividende sau chiar de „donaţii”, ca şi Nuclearelectrica (SNN) vor da cotele reglementate.

La SNN s-a înregistrat un caz special, prin cererea Fondului Proprietatea (FP) de dividende suplimentare de 439 de milioane de lei peste cele agreate de statul patron. Anticiparea comportamentul acționarului majoritar nu a dat însă rezultatul scontat şi, cel puţin deocamdată, cefrerea nu a fost onorată.

Nuclearelectrica a fost criticată că ţine mari resurse în depozite bancare neremuneratorii. Are însă mari provocări financiare, cel puţin în privinţa retehnolgizării Reactorului 1.

Randamente mari 

Chiar şi cu perspectiva reducerii dividendelor, randamentele acestora sunt mari, de peste 7% şi trecând de 12% în cazul Romgaz (SNG).

Aceste câştiguri brute pot fi realizate în câteva luni, cu riscuri nesemnificative de plasament, astfel că randamentele mari ale dividendelor au făcut ca indicii bursieri să recupereze aproape integral pierderile provocate de „ordonanta lăcomiei”.

Pentru a completa tabloul general al sezonului dividendelor, ar trebui adăugate și cele ale BCR, de peste 485 milioane de lei, din profitul net de peste 970 milioane de lei făcut anul trecut.

Din păcate, BCR a fost oferită integral Erste Bank, cu largul concurs al Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »