Sistemele de pensii în lume (I)

De Marin Pana | 10.1.2012 .

Obligaţiile sistemelor publice de pensii din 19 ţări ale UE faţă de contribuitorii şi pensionarii actuali se ridică la 30.000 miliarde euro, de cinci ori datoria publică brută totală, situaţie nesustenabilă, care impune măsuri urgente, relevă un studiu efectuat pentru Banca Centrală Europeană.

În acest context, cronicaeuropeana.ro prezintă modul în care funcţionează în lume sistemele de pensii.

Sistemul de pensii clasic, de tip pay-as-you-go (PAYG), cu care suntem familiarizaţi este bazat pe solidaritatea între generaţii. A apărut sub o formă primară la finele secolului 19 în Germania lui Bismarck, în condiţii net diferite faţă de prezent ca speranţă de viaţă şi raport contribuabili/asistaţi.

Banii colectaţi de la salariaţi sunt distribuiţi imediat către persoanele ieşite din activitate, după criterii de atribuire legate în principal de vechimea în muncă şi mărimea contribuţiilor de-a lungul timpului.

PAYG se confrunta cu dificultăţi în creştere pentru asigurarea pensiilor stabilite, afectează echilibrul bugetar şi duce la creşterea datoriei publice. Îmbătrânirea populaţiei a dus la creşterea perioadei de aflare în plată, implicit a sumelor necesare, până la circa 12% din PIB în Germania şi 14% din PIB în Italia.

Simultan, scăderea natalităţii şi pensionările anticipate au avut ca efect reducerea numărului de contribuabili la sistemul de asigurări sociale. Peste câteva decenii, statul nu va mai avea resurse financiare pentru plata unor pensii decente.

Sistemul de pensii modern, promovat de Banca Mondială, se bazează pe trei piloni.

Pilonul 1 este pensia clasică, asigurată de sistemul public, pilonul 2 îl reprezinta pensiile obligatorii administrate privat, iar pilonul 3 îl reprezintă pensiile private facultative administrate privat, constituite prin contribuţii suplimentare.

Pentru toţi cei trei piloni, banii pot să provină atât de la angajaţi cât şi de la angajatori. Pilonii 2 si 3 sunt meniţi să acopere reducerea inevitabilă în timp a sumelor colectate la pilonul unu.

Fondurile de pensii administrate privat mai au şi avantajele stimulării creşterii economice, prin investirea sumelor acumulate în fondurile de pensii private, şi a dezvoltării pieţei de capital, inclusiv a proiectelor de investiţii lansate de stat sau de mediul privat.

Printre ţările UE care au diversificat sursele de pensii se numără Bulgaria, Polonia, Cehia şi Slovacia. Ungaria a obligat recent cetăţenii să aleagă între pilonul unu şi doi.

La nivel mondial, mai avem sistemul pe trei piloni în Chile, Argentina, Peru, Columbia, Australia, Coreea de Sud, Thailanda, Noua Zeelandă, Turcia, etc.

Pensiile private sunt de două tipuri. Primul este “ cu beneficii definite”, prin care se promit sume fixate care vor fi platite la pensionare. Al doilea tip este “cu contribuţii definite”, prin care se stabileşte nivelul contribuţiei, dar nu se ştiu apriori sumele care vor fi plătite ( pot fi introduse garanţii pentru randamentul minim al fondurilor gestionate în unele cazuri)

Sistemul de pensii “cu contribuţii definite” este mai flexibil decât cel “cu beneficii definite” şi, de aceea tot mai multe ţări adoptă acest model, folosit şi în România.

Modelul original de succes al pensiei administrate privat este cel chilian, pe care îl vom prezenta într-un material care va urma.

Contribuţiile la fondurile de pensii private sunt nominale şi, imediat după ce sunt virate în contul salariatului, devin proprietatea acestuia. Până la pensionare banii strânşi în contul fondului de pensii ales vor fi investiţi, prudenţial, de către o companie autorizată şi supravegheată de o autoritate de stat (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private – CSSPP, în cazul României).

Drepturile pot fi transferate la schimbarea locului de muncă sau a reşedinţei într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European. Activul personal poate fi verificat în orice moment iar sumele strânse în contul de pensie privată pot fi moştenite.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »