Slovacia preia președinția UE: Ținta – începerea discuțiilor despre integrarea fiscală

De Iulian Soare | 3.7.2016 .

Președinția semestrială a UE a fost preluată oficial, vineri, de către Slovacia, o țară hotărâtă să spargă tabuul prin forțarea discuțiilor despre integrarea fiscală.

Slovacia și-a propus să deschidă o dezbatere pe integrarea fiscală în timpul președinției sale, potrivit unui diplomat european de vârf citat de Politico.

În actuala situație, însă, cu un euroscepticism în creștere care i-a forțat pe liderii UE să decidă încetinirea discuțiilor despre “mai multă Europă”, slovacii nu-și fac iluzii că vor putea merge mai departe decât deschiderea dezbaterilor pentru creșterea cooperării statelor din eurozonă.

“Recunoaștem că nu există apetit pentru pași formali” în acest sens, a spus Ivan Korcok, secretar de stat pentru afaceri externe și europene, într-o videoconferință cu jurnaliștii.

“Indiferent de asta, ca țară care crede că avem nevoie de progrese pentru completarea uniunii monetare și economice, nu avem voie să trecem peste discutarea integrării fiscale”, a mai adăugat oficialul.

Obiectivul, a adăugat el, este ca statele din zona euro să aibă instrumentele necesare “șocurilor asimetrice” care apar atunci când o criză sau o schimbare a condițiilor economice lovește unele state mai rău decât pe altele, scrie Politico.

Cele patru priorități ale președinției slovace

O Europă puternică economic – Concentrare pe inițiativele care ajută la crearea unui mediu compatibil investițiilor și dezvoltării. Un mediu de afaceri corepsunzător este condiție esențială pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor unificatoare, care sunt elemente fundamentale pentru o piață unică modernă.

O piață unică modernă – Piața unică este considerată cea mai mare realizare a UE. Viziunea președinției slovace este să dezvolte în continuare proiectele unificatoare, precum cel privind uniunea energetică sau piața unică digitală.

Politici pentru migrație și azil sustenabile – Criza refugiaților pune o presiune enormă pe granițele externe ale UE și pe sisteme de azil ale statelor membre. Președinția slovacă va încuraja să creeze politici sustenabile în domeniu.

O Europă angajată global

Principiile

Atingerea țintelor tangibile – Scopul este de a le demonstra cetățenilor europeni că participarea la proiectele europene are impact asupra îmbunătățirii calității vieții lor.

Depășirea fragmentării – Se va încerca obținerea de rezultate care să ajute statele membre să se conecteze și mai mult interiorul pieței unice.

Concentrare pe cetățean – Capacitatea de a furniza rezultate concrete și de a depăși fragmentarea sunt cheia pentru aducerea Uniunii mai aproape de cetățeni. Președinția slovacă dorește să restabilească încrederea cetățenilor în proiectul comun european, se spune în programul adoptat de slovaci.

Politicile privind migrația

Guvernul slovac a fost foarte vocal în ultima vreme și a adresat critici dure Comisiei Europene și unor state membre (Germania și Franța) din cauza mecanismului de relocare a refugiaților.

Premierul Robert Fico a liniștit parțial îngrijorările statelor membre declarând că țara sa se va concentra în acest mandat pe “discuțiile constructive”. Ne vom concentra “pe o agendă pozitivă, nu pe subiectele care divizează”, le-a spus el jurnaliștilor, joi.

Migrația este o temă majoră pe agenda președinției slovace, iar Robert Fico a declarat că UE va trebui să se reorienteze spre redefinirea politicilor care s-au dovedit un insucces.

El a amintit sondajele care arată că “o vastă majoritate a europenilor dezaprobă stadiul actual al politicii de migrație în Europa”.

Rolul Slovaciei, din acest punct de vedere, va fi să creeze un forum de discuție care să permită statelor membre să dezbată cu adevărat propunerile Comisiei.

Reamintim că Slovacia, parte din Grupul Vișegrad (V4 – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) a votat împotriva cotelor obligatorii de ref

Summitul informal de la Bratislava

Pe 16 septembrie, Consiliul European se va reuni la Bratislava pentru discuții informale privind viitorul Uniunii. Este pentru prima oară după 2000 când șefii de guverne și state din UE se întrunesc în altă capitală decât Bruxelles, iar Robert Fico a explicat că alegerea a fost făcută pentru că “Bruxellesul are o reputație negativă în Europa”, făcând aluzii la Comisia Europeană.

Este un mesaj, dar și o șansă pentru statele membre mici de la reclama de la instituțiile UE, în special Comisia Europeană, puterea de a avea inițiative inițiative în cadrul Uniunii.

Premierul slovac a precizat, de altfel, că speră ca discuțiile în format integral – 27 – să fie metoda de lucru standard în viitor.

Reuniunea de la Bratislava a fost propusă înainte de referendumul pentru Brexit, dar a fost aprobată abia la summitul Consiliului European, sub presiunea noii situații.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »