Starea Uniunii 2016 / Europa la răscruce: Noile direcții ale UE, în discursul lui Jean Claude Junker. De la dublarea planului de investiții, la armată comună, ”corp de solidaritate” în caz de crize și internet 5G. Ce s-a ales din marile planuri anunțate în 2015

De Victor Bratu | 14.9.2016 .

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a admis, în discursul privind ”Starea Uniunii”, rostit miercuri la Strasbourg, că  Uniunea Europeana se află într-o criză existențială.

“Domeniile în care lucrăm solidar sunt prea puține”, iar acest lucru trebuie schimbat, a afirmat Juncker, care a avertizat: “Cetățenii Europei nu mai pot fi duși de nas. Urmatoarele 12 luni vor fi hotărâtoare în depășirea sciziunii dintre Est și Vest, care s-a prefigurat în ultimele luni. Trebuie să demonstrăm că suntem o forță care poate deveni una de talie mondială”.

În ceea ce priveste Brexit, Juncker nu îl asimilează unui proces de disoluție: “Respectăm și regretăm în același timp decizia britanică. Însă UE nu este în pericol” din cauza Brexit.

Discursul integral al lui Jean Claude Junker poate fi descărcat AICI-LINK

Principalele mesaje și marile proiecte, în cele ce urmează:

Cooperare diplomatică, militară și umanitară – pentru a configura o poziție comună

În discursul rostit în fața europarlamentarilor adunați la Strabourg, Jean Claude Junker a afirmat că ”puterea discretă” (soft power- orig.) ”nu mai este suficientă într-o lume care este din ce în ce mai periculoasă”. El a cerut miniștrilor de Externe ai statelor UE ”să adune laolaltă forțele diplomatice naționale” pentru a da greutate pozițiilor comune europene în cadrul negocierilor internaționale.

Blocul comunitar, a mai afirmat Junker, ”ar trebui să colaboreze la constituirea unei forțe militare comune”, inclusiv prin constituirea unui fond european de cercetare în domeniul apărării, care să finanțeze proiecte pan-europene de dezvoltare a echipamentelor militare.

Acest tip de integrare militară, a precizat președintele Junker, ”nu reprezintă mai puțină solidaritate transatlantică”.

Junker a mai transmis speranța că Slovacia, care deține în prezent președinția rotativă a UE- va reuși să elimine divergențele statelor membre în chestiunea migrației și a repetat apelul la ”împărțire echitabilă” a migranților sosiți în Europa.

Președintele Junker a anunțat, în premieră, iminenta constituire a unui ”corp al solidarității”, constituit din tineri voluntari gata să acționeze în caz de criză, precum valuri de migrație sau dezastre naturale. Acest corp, potrivit viziunii oferite miercuri, ar urma să fie compus din 100.000 de persoane până în 2020.

Planul de investiții se dublează

Jean Claude Junker consideră că proiectul de frunte al UE, Planul de Investiții lansat la final de 2014, a funcționat ”mai bine decât s-a așteptat oricine”, drept care decizia este aceea de a-l dubla din punct de vedere financiar: schema de ajutor urcă până la 630 miliarde euro, până în 2022.

Junker a mai afirmat că acest plan va depăși granițele Europei, un proiect similar urmând să fie lansat cu scopul stimulării investițiilor în Africa.

Internet 5G

Jean Claude Juncker a continuat discursul cu un apel la respectarea vieții private în Europa și la întărirea instrumentelor de comerț exterior europene.

A fost anunțat și un plan de reformă a reglementărilor europene în materie de comunicații și a propus acoperire totală cu Internet a întregului continent, la viteze 5G, până în 2025.

Acest plan, a precizat Junker, va creea un număr de 2 milioane de noi locuri de muncă în interiorul UE.

Nu Brexiul e riscul Europei, ci naționalismul

În discursul anual privind Starea Uniunii, JeanClaude Juncker a afirmat că Brexit-ul nu pune în pericol UE, dar populismul galopant riscă să ducă Europa pe calea naționalismului.

UE respectă și regretă decizia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, Uniunea nu este în pericol din cauza Brexitului, aspus președintele Comisiei Europene. “Am fi fericiți dacă cererea privind Brexit va fi făcută cât mai curând pentru a face pașii necesari, în așa fel încât relațiile cu Marea Britanie să poată lua o nouă formă”, a precizat Juncke.

Pericolul pentru Europa vine din altă parte, a mai spus președintele CE, care a declarat că Uniunea duce o “luptă de supraviețuire” împotriva naționalismului.

În context, el s-a referit la polonezul ucis în Essex pentru a arăta ce se întâmplă când Europa nu este unită.

Prea puțină Uniune

Discursul președintelui a debutat cu reluarea unui pasaj conținut în precedentul discurs: UE încă ”nu are destulă unitate”.

Junker a precizat că ”nu este în intenția Comisiei să distrugă statele-națiune”, dar a atenționat că UE nu poate una ”incoloră”.

”Nu vrem să distrugem nimic, nu vrem să subminăm nimic, vrem doar să construim”, a precizat Junker.

Ce reprezintă discursul ”Starea Uniunii”

Discursul, primul cu acest titlu rostit în 2010, se inspiră din practica americană, acolo unde președintele Statelor Unite susține anual în fața Congresului un discurs similar.

Discursul reprezintă ocazia Președintelui Comisiei de a anunța obiectivele politice imediate ale Executivului european.

Discursul de anul trecut al lui Jean Claude Junker a conținut aproximativ 10.000 de cuvinte și a durat mult peste o oră- discursul s-a referit în majoritate la situația Greciei și la reacția Europei la criza migrației.

Cel mai important proiecte anunțat în 2015: planul de relocare a 120.000 de azilanți.

Ce s-a ales de propunerile conținute în discursul din 2015

În urmă cu un an, Jean Claude Junker, aflat în septembrie 2015 la primul său discurs privind ”Starea Uniunii”, transmitea parlamentarilor europeni că nu ne așteaptă ”vremuri normale”. Și a avut dreptate.

Europa a asistat în ultimul an la aprigi dispute politice legate de modul în care trebuie rezolvată criza mihgrației, a suportat atacuri teroriste și a privit cum britanicii decid să părăsească Uniunea. Toate aceste evenimente au construit premisele discursului de miercuri, în care ”firul roșu” poate fi descris pe scurt: unitate, solidaritate, realism.

În urmă cu un an, discursul lui Junker, rostit la săptămâni după ce Europa a evitat la limită dezastrul Greciei, a fost unul emoțional-sentimental, care a conținut, la fel ca cel de anul acesta, apeluri la acțiune și promisiuni politice.

Cum s-au concretizat acestea:

O viziune contrazisă de realități

Viziunea generală a discursului din 2015 a fost sintetizată în aserțiunea: ”Avem nevoie de mai multă Europă în interiorul Uniunii. Și avem nevoie de mai multă unitate în interiorul Uniunii”.

Realitatea este: Marea Britanie a votat să iasă din Uniune, ceea ce fundamental înseamnă că, față de anul trecut, astăzi în UE există mai puțină unitate și mai puțină Europă.

Decizia britanică a condus la formarea rapidă a unui ”bulgăre de zăpadă”: Donald Tusk, președinte al Consiliului European, insistă ca UE să ”facă mai puțin, însă mai bine”, Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, insistă pe agenda unor ”mai bune reglementări”. Extrema dreaptă franceză cere organizarea unui referendum similar celui organizat de Marea Britanie. Sudul Europei se organizează pentru acțiuni comune, la fel ca Grupul Vișegrad.

Iar toate acestea înseamnă mai puțină Uniune.

Ce a învățat Europa din criza migrației

Aflată la apogeu la momentul septembrie 2015, criza migrației a fus la grea încercare unitatea Europei. Iar acordul semnat cu Turcia în 2016 a consitituit o modificare radicală a politicii ”ușilor deschise” promovate insistent de tandemul Junker-Merkel.

În 2015, Jean Claude Junker pleda pentru relocarea refugiaților în întreaga Europă, plan care a eșuat. A reușit în schimb planul de securizare a rutelor de trafic din centrul Mediteranei, Italia fiind eliberată de presiunea valurilor migratoare. UE nu a reușit și securizarea Greciei, care s-a petrecut abia după acordul cu Ankara.

Tot în 2015, Junker cerea ”deplina funcționalitate a sistemului european de pază a frontierelor”, idee agreeată de liderii europeni, dar funcționalitatea deplină a sistemului va fi atinsă, cel mai devreme, în decembrie 2016.

”Avem nevoie de mai multă Europă în politica comună a azilului. Avem nevoie de mai multă Uniune în ceea ce privește politicile pe refugiați”. Cifrele spun totul: astăzi, aproximativ 9.000 de migranți au fost relocați din statele gazdă- Grecia și Italia- în restul Europei.

Economie

În ciuda diferențelor internre, Europa poate să fie ”de departe cel mai stabil și mai prosper continent de pe glob”, spunea Jean Claude Junker. În ceea ce privește stabilitatea, Junker a avut parțial dreptate- rata inflației este 0, creșterea economică medie este de 2%, șomajul variază în jurul a 10%. Cel mai prosper continent nu este- PIB pe cap de locuitor este mai mic decât cel înregistrat pe continentul nord-american.

Politica externă, plusuri și minusuri

Discursul din 2015 a conținut mesajul: ”politica noastră externă trebuie să devină mai hotărâtă”. În materie, UE a contribuit activ la acordul care a readus Iranul în interiorul economiei mondiale. Jean Claude Junker însuși s-a deplasat în Rusia, în încercarea de a găsi puncte comune cu Vladimir Putin. Vizita nu a produs nicio consecință în Ucraina și nici nu a fost unanim apreciată de liderii europeni.

Junker a mai promis că un fond de urgență destinat Africii, de 1,8 miliarde euro, va fi constituit de Comisie. Banii erau alocați din bugetul Uniunii, statele membre urmând să contibuie fiecare cu o sumă totală egală cu cea alocată de Comisie. În realitate, contribuțiile naționale au fost de 82 milioane euro, doar Olaqnda, Italia, Belgia și Danemarca cotizând cu mai mult de 5 milioane euro.

Acordul climatic- paharul pe jumătate plin

În 2015, Jean Claude Junker a cerut adoptarea unui acord de mediu, lucru bifat cu succes în cadrul unei ample ceremonii organizate la Paris. Problema este că acordul înregistrează întârzieri notabile în ceea ce privește ratificarea de către semnatari, mulți din UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »