Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

De Anne-Marie Blajan | 15.10.2014 .

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care folosesc moneda unică au avut de trimis spre analiza detaliată a Comisiei proiectul de buget pentru 2015 şi reformele macroeconomice şi structurale.

Se anunţă deja tensiuni între Bruxelles şi capitalele europene, în condiţiile în care itaia şi Franţa arată că nu au nicio intenţie de a-şi aduce deficitul în limitele stabilite de UE.

Creşterea economică în Uniunea Europeană stagnează, afectată de o contracţie a economiei germane şi de o economie franceză în stagnare. Iar deficitul Franţei devine problema numărul unu în zona euro, în condiţiile în care Parisul nu va reduce deficitul în limitele cerute de UE decât în 2017, cu patru ani mai târziu decât se angajase iniţial.

Asta a dus deja la o confruntare cu Comisia Europeană, care se pregăteşte să respingă proiectul de buget al Franţei, o acţiune fără precedent de la adoptarea regulilor semestrului european.

La reuniunea de la începutul acestei săptămâni a miniştrilor de Finanţe din zona euro au existat presiuni asupra Franţei să respecte regulile bugetare europene. “Sunt sigur că Franţa va găsi o soluţie, dar regulile sunt pentru a fi respectate”, a spus ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble.

Confruntări între Bruxelles şi Italia

Cu riscul ca economia Italiei să intre în recesiune, premierul Matteo Renzi a anunţat un buget prin care să finanţeze din împrumuturi reduceri de taxe şi o creştere a defcitului bugetar.

La o conferinţă a unor lideri din business, premierul italian a anunţat o reducere de taxe în valoare de 18 miliarde de euro şi noi reduceri de cheltuieli de 16 miliarde de euro. Însă luna trecută a anunţat şi un deficit bugetar de 2,9% din PIB, aproape de limita de 3% acceptată în UE, faţă de cât fusese programat iniţial pentru 2015, 1,8%.

Comisia însă afirmă că Italia trebuie să îşi reducă deficitul pentru ca putea gestiona o datorie publică de 130% din PIB, cea mai mare din zona euro, după Grecia.

Disputa dintre Bruxelles şi Roma are în centrul ei defictul bugetar structural: Italia îşi propune să îl reducă cu doar 0,1% din PIB , în timp ce Comisia consideră că trebuie redus cu 0,7%.

Săptămânile de dezacord dintre cele două părţi s-ar putea finaliza cu decizia Comisiei de a respinge şi bugetul Italiei.

Matteo Renzi militează pentru o relaxare a regulilor fiscale în Uniunea Europeană, pentru ca permite ţărilor să cheltuie mai mult, în favoarea reîntoarcerii creşterii economice în regiune. Şi arată că deficitul bugetar este în limitele de sub 3%, o limită pe care o consideră “anacronică”.

Comisia Europeană consideră că poziţia Italiei este fragilizată şi de faptul că nici anul acesta guvernul de la Roma nu a redus deficitul bugetar structural la nivelul cerut de Comisie.

Germania şi-a redus prognozele de creştere pentru 2014 şi 2015

Nici economia germană nu pare să fie în formă. Ministerul german al Afacerilor Economice a redus prognozel de creştere economică pentru anul acesta şi cel viitor.

PIB-ul Germaniei va creşte în 2014 cu doar 1,2% faţă de 1,8% cât fusese iniţial prognozat, în timp ce previziunile pentru 2015 au fost reduse de la 2% la 1,3%.

“Economia germană este în ape tulburi din cauza actualei situaţii economice externe”, a afirmat ministrul Sigmar Gabriel marţi, la prezentarea datelor macroeconomice.

Crizele geopolitice – precum cea din Ucraina şi din Orientul Mijlociu – dar şi situaţia economică precară a statelor din zona euro sunt o cauză a situaţiei în care se află şi Germania. “Germaniei îi merge bine numai când Europei îi merge bine”, a spus Sigmar Gabriel.

Plan de investiţii franco-german

Guvernul francez a cerut marţi Germaniei şi altor parteneri europeni să aprobe un program de investiţii care ar avea un impact imediat asupra creşterii economice.

Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, a spus că se va întâlni, în 20 octombrie, cu onologul său german pentru a discuta cum s-ar putea combina investiţiil şi reformele structurae pentru a stimul economia. La întâlnirea de la Berlin vor participa şi miniştrii Ecvonomiei celor două ţări.

În ciuda aparentei înţelegeri între cele două părţi, ele îşi reproşează reciproc deciziile de politică economică: Germania crede că Parisul nu face suficiente pentru a reduce deficitul, în timp ce Franţa reproşează Berlinului lipsa de investiţii care ar da un impuls şi Germaniei, şi zonei euro, într-o perioadă în care dobânzile la împrumuturi sunt la minime istorice.

Germania şi state nordice aliate au insistat pentru a pune accent pe investiţiile sectorului privat, în timp ce Franţa şi Italia cred că e nevoie de investiţii guvernamentale ale guvernelor cu spaţiu de manevră fiscal mai mare.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »