Studiu de caz, Polonia – țara care riscă totul: UE ar putea să nu-i recunoască cererile de extrădare

De Iulian Soare | 26.7.2018 .

Statele membre ale Uniunii Europene pot extrăda către Polonia persoane investigate în acest stat membru, în pofida faptului că Bruxellesul a declanșat Articolul 7 din Tratatul UE din cauza încălcărilor grave și persistente a unor valori precum statul de drept și independența sistemului judiciar.

Este decizia pronunțată miercuri de Curtea de Justiţie a UE (CJUE), după ce Înalta Curte irlandeză a cerut dezlegarea acestui subiect.

Cazul de la care a pornit rezolvarea acestei situații

La 1 februarie 2012, la 4 iunie 2012 și la 26 septembrie 2013, instanțele poloneze au emis trei mandate europene de arestare pe numele unei persoane (pentru care CJUE folosește inițialele LM), în vederea arestării și a predării acesteia în vederea cercetării penale pentru  trafic cu stupefiante și substanțe psihotrope.

La 5 mai 2017, persoana în cauză a fost reţinută în Irlanda și a fost prezentată în fața Înaltei Curți din Irlanda. MT le-a cerut judecătorilor să respingă cererea de extrădare către autoritățile poloneze.

Argumentația suspectului – dacă nu există independență a sistemului judiciar, se încalcă dreptul la un proces echitabil

Suspectul a invocat activarea Art. 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea principiilor statului de drept în Polonia.

Faptul că modificările legislative din ultimul an au pus în pericol independența sistemului judiciar și aduc atingere independenței instanțelor de drept comun, așa cum acuză Comisia Europeană, nu-i poate garanta suspectului că Varșovia îi va respecta dreptului la un proces echitabil în faţa unei instanţe judecătoreşti independente, astfel cum este consacrat la articolul 6 alineatul (1) din CEDO.

În mod normal, orice mandat european se execută automat, deoarece acesta a fost instituit ca procedură accelerată, în condițiile în care se pleacă de la premisa că toate statele membre respectă statul de drept și au sisteme judiciare independente, ale căror decizii nu pot fi contestate.

Polonia se află într-o situație singulară, însă – în premieră, în cazul său a fost declanșată procedura de la Art. 7 din Tratatul UE, tocmai pentru încălcarea acestor valorilor europene legate de statul de drept, independența și imparțialitatea instanțelor.

Dilema Irlandei 

Înalta Curte din Irlanda s-a adresat CJUE pentru a lămuri următoarele două probleme:

  • Dacă într-un stat membru care emite un mandat european de arestare sistemul de justiție nu mai funcționează conform statului de drept, este necesar ca autoritatea judiciară de executare (Irlanda) să efectueze o verificare suplimentară, în mod concret și precis, pentru a stabili dacă persoana în cauză riscă să nu beneficieze de un proces echitabil, înainte de extrădare?
  • În cazul în care răspunsul CJUE este da, adică sunt necesare verificări că persoanei extrădate i-ar putea fi încălcat dreptul la un proces echitabil, și autoritatea judiciară de executare (Irlanda), este obligată să se adreseze autorității judiciare emitente (Polonia) ,pentru a obține orice alte informații necesare pentru înlăturarea existenței riscului unui proces inechitabil, Ce garanții ar fi necesare pentru ca un proces să fie echitabil?

Soluția CJUE: deocamdată, statele membre decid dacă extrădează un suspect 

În dispozitivul deciziei, CJUE subscrie Propunerii motivate din 20 decembrie 2017, a Comisiei Europene, propunere care a pornit de la constatarea afectarea independenței instanțelor naționale și existența unor elemente de natură să demonstreze existența unor deficiențe sistemice la nivelul puterii judecătoreşti din acest stat membru.

Așadar, cât timp statul de drept este pus sub semnul întrebării, înseamnă că Polonia nu mai beneficiază în mod automat de principiile recunoașterii și încrederii reciproce, care stau la baza mandatului european de arestare.

Pe de altă parte, spune CJUE, nicio instanță națională nu trebuie să refuze automat extrădarea, ci să verifice, “în mod concret și precis”, înainte de a lua o decizie, următoarea condiție:

dacă, având în vedere situaţia individuală a persoanei respective, precum şi natura infracţiunii pentru care aceasta este urmărită şi contextul factual care se află la baza mandatului european de arestare, şi ţinând seama de informațiile furnizate de statul membru emitent, în aplicarea articolului 15 alineatul (2) din Decizia-cadru 2002/584, astfel cum a fost modificată, există motive serioase și temeinice de a crede că persoana menţionată va fi expusă unui astfel de risc în cazul predării către acest din urmă stat.

Pentru a determina acest lucru, trebuie parcurse două etape, mai spune CJUE:

  • Instanţa căreia i se cere extrădarea trebuie să stabilească dacă lipsa independenţei prezintă un pericol real pentru dreptul individului la un proces corect.
  • În al doilea rând, instanţa respectivă trebuie să decidă dacă există motive substanţiale pentru a crede că suspectul ar fi expus riscului de a nu beneficia de un proces corect în cazul în care ar fi extrădat.

Așadar, spune CJUE:

existenţa unui risc real ca persoana împotriva căreia a fost emis un mandat european de arestare să sufere, în cazul extrădării, o încălcare a dreptului său fundamental la o instanță judecătorească independentă și, prin urmare, a substanţei dreptului său fundamental la un proces echitabil, poate să permită unei instanțe să refuze, în mod excepțional, să dea curs acestui mandat european de arestare.

Hotărârea CJUE este obligatorie pentru toate statele membre, atunci când se vor confrunta cu cereri de extrădare din partea Poloniei sau a unui eventual alt stat membru pentru care s-ar activa Art. 7.

Polonia riscă să-i fie refuzate automat cererile de extrădare a infractorilor

Dar, precizează CJUE, aceasta este situația actuală.

În cazul în care procedura prevăzută la Art. 7 din Tratatul UE va fi încheiată într-un mod dezavantajos Poloniei, toate mandatele europene emise de Varșovia vor fi respinse automat.

Stadiul aplicării Art. 7:

  • pe 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a declanșat procedura de activare a Art. 7, în urma căreia Polonia poate pierde dreptul de vot în Consiliul European
  • pe 2 martie, Parlamentul European a votat rezoluția pentru sprijinirea deciziei Comisiei Europene de a declanșa articolul 7 împotriva Poloniei

Ce urmează:

  • Consiliul European să constate, în unanimitate, existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2*, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.
  • Consiliul, cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

Valorile cuprinse la articolul 2:

Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.

CJUE precizează în cadrul dispozitivului că se poate însă ajunge la respingerea automată a oricărui mandat european trimis de Polonia în statele membre.

Această situație va fi aplicată doar după ce Consiliul European va vota suspendarea dreptului de vot al Poloniei:

Numai în prezența unei decizii a Consiliului European de constatare (…) a unei încălcări grave și persistente în statul membru emitent a principiilor prevăzute la articolul 2 TUE, cum sunt cele inerente statului de drept (…) autoritatea judiciară de executare ar fi ţinută să refuze în mod automat executarea oricărui mandat european de arestare emis de statul membru respectiv, fără a trebui să efectueze o apreciere concretă a riscului real la care este expusă persoana în cauză de a i se afecta substanţa dreptului său fundamental la un proces echitabil.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »