Summit – analiză: Politico-birocraţia blochează iar economia.Măsuri incomplete pentru salvarea euro

De Marin Pana | 9.12.2011 .

Prezentate drept un succes politic, rezultatele summitului pentru salvarea monedei unice europene sunt neconvingătoare din perspectivă strict economică. S-a convenit numai asupra disciplinării fiscale prin limitarea deficitelor publice şi aplicarea automată a unor măsuri de penalizare a celor care încalcă regulile.

Celelalte două elemente esenţiale ale planului de salvare, întărirea rolului fondului european de stabilizare financiară (EFSF), şi introducerea unor euroobligaţiuni care să confere greutate în negocierile pe pieţele financiare au fost trecute pe plan secund. Suplimentarea cu circa 200 miliarde dolari a contribuţiei europene la FMI este utilă dar destinaţia pe care o vor lua ulterior aceşti bani este neclară.

Londra a blocat aplicarea uniformă a noilor reglementări

Opoziţia Regatului Unit a fost decisivă în stabilirea unor reguli comune pentru toate cele 27 de state. Interesele Londrei în privinţa păstrării privilegiilor de care se bucură sectorul financiar au fost hotărâtoare. Totuşi, această poziţie va fi greu de păstrat pe termen lung în interiorul UE, salvarea sectorului privat din bani publici fără întărirea reglementărilor nefiind de conceput.

Dimensiunea sectorului financiar la nivel mondial este de circa 700 trilioane dolari, la un PIB mondial de 65 trilioane dolari, ceea ce spune totul asupra volumului imens de speculaţii care se fac pe o bază economică reală mult mai restrânsă.

Ori, Londra este unul dintre centrele financiare mondiale.

În plus, şi din perspectiva obligativităţii trecerii la euro, se vede acum că păcatul originar al acceptării clauzei de opt-out pentru Marea Britanie şi Danemarca ( plus, ulterior, de facto pentru Suedia) a avut efecte secundare nedorite.

Forţa financiară a UE rămâne redusă, dată fiind dimensiunea relativ mică a bugetului comun, de circa 1% din PIB –ul cumulat. Necesarul unui minim de forţă care să asigure coeziunea şi soliditatea monedei unice a fost evaluată undeva la 6 – 7%. Lucru ce se poate face numai în condiţiile unei armonizări fiscale pronunţate şi a unor realocări ale competenţelor naţionale către centrul Uniunii.

Chestiuni rămase de discutat

Rolul jucat de Banca Centrală Europeană, prin achiziţiile de obligaţiuni suverane şi amplificarea puterii Fondului de salvare a fost trecut în plan secund.

Germania nu a renunţată la linia ultraortodoxă de a nu prelua centralizat active cu valoare mai scăzută iar efortul bugetar implicat de salvare nu dă bine în preajma apropierii alegerilor în cele două state ale axului de forţă european.

Cât despre eventuala emitere a unor eurobonduri care să amestece performanţele celor şase state încă beneficiare ale ratingului de top AAA cu cele ale membrilor mai puţin bine cotaţi din zona euro ( proporţia ar fi cam de 55% la 45%, deci fezabilă într-o primă analiză), acestea nu a figurat pe agenda efectivă de discuţii.

Una peste alta, reacţia birocratico-politică lentă la crize punctuale a defavorizat şi va defavoriza Eurozona în confruntarea cu alte economii. Foarte sugestiv este faptul că activele BCE au expandat cu doar 50% de la declanşarea crizei, pentru susţinerea economiei. În acelaşi timp, Banca Angliei şi-a mărit activele cu 250% iar Fed-ul american cu 300%, ceea ce a permis o reacţie mult mai fermă pentru ieşirea din impas.

România îşi va autoasuma disciplina din zona euro

În aceste condiţii, România se va numără printre cele şase state ( alături de Danemarca, Lituania, Letonia, Bulgaria şi Polonia) care se vor “lipi disciplinar” prin acorduri interguvernamentale de cei 17 membri ai Eurozonei.

(Citeşte mai mult pe cursdeguvernare.ro)

Citeşte şi:

Summit-ul salvării euro: Ce prevede “Pactul fiscal” al “celor 23″

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »