Summitul european și problemele fiecăruia: Merkel cedează teren, Italia şi Spania se declară mulţumite

De Elena Poenaru | 29.6.2012 .

Liderii UE, reuniţi la Bruxelles, au convenit să înlesnească condiţiile în care Spania îşi va plăti datoriile şi, totodată, să relaxeze criteriile care vor sta la baza unui eventual acord pentru Italia, cancelarul german Angela Merkel cedând teren în faţa presiunilor pentru măsuri mai agresive.

Merkel s-a declarat satisfăcută de acordul adoptate, care va ajuta ţările îndatorate din zona euro.”Cred că am ajuns la un compromis satisfăcător”, a spus ea, după discuţiile legate de acest subiect care au durat întreaga noapte, cu presiuni făcute în special de Italia şi Spania.O nouă instituţie va acorda Băncii Centrale Europene posibilitatea de a urmări cu multă atenţie băncile, a explicat politicianul german.

Spania aşteaptă să primească un ajutor de circa 62 de milioane de euro pentru recapitalizareaa. sistemului său bancar, care se confruntă cu dificultăţi. Potrivit lui Merkel, acordul asupra împrumuturilor va oferi suficiente măsuri de precauţi pentru banii contribuabililor folosiţi în Fondul UE de întrajutorare

Actualul Fond European de Stabilitate Financiară va oferi sprijin, în conformitate cu regulile actuale, până când se va înfiinţa noul Mecanism European pentru Stabilitate, care îi va prelua atribuţiile. ESM va fi lansat luna viitoare.

În acest fel, fondurile nu vor mai fi împrumutate statelor, ci direct băncilor care au nevoie şi vor fi folosite pentru a cumpăra obligaţiuni ale unor state precum Italia şi Spania, ale căror costuri au crescut foarte mult, astfel încât ţările respective să nu fie nevoite să solicite împrumuturi externe, aşa cum a făcut Grecia recent. Această decizie va fi implementată până în 9 iulie. Dar ar putea dura până la sfârşitul anului ca banii respectiv să fie, practic, disponibili.

Germania, care este cea mai mare putere economică în zonă respinge ideea continuării împrumutării ţărilor îndatorate, iar poziţia sa este susţinută de Olanda, Austria şi Finlanda.

Gestul Angelei Merkel, care a cedat la presiunea partenerilor europeni, va avea, cu siguranţă consecinţe în politica internă, de acasă a cancelarului german. Social-democraţii nemţi, de opoziţie, au cerut o întrunire specială a comisiei pentru buget a Budenstag, pentru a discuta acordul la care s-a ajuns, azi-noapte, la Bruxelles. Şeful acelei comisii, Carsten Scheneider, declara că Merkel va avea de dat explicaţii pentru schimbarea cu 180 de grade a politicii sale, pentru că acordul permite ţărilor cu probleme să nu-şi respecte angajamentele pe care şi le asumă.

Zona euro are prioritate când vine vorba despre o integrare mai profundă, spunea şi preşedintele francez, Francois Hollande, şi va fi nevoie să se reflecte şi în cadrul Parlamentului European. “Poziţia mea este că integrarea solidară trebuie să aibă loc prima dată între cele 17 ţări din Euroland”, a declarat, vineri dimineaţa, Hollande. “Ţările care au vocaţia de a se alătura monedei unice ar putea fi, de asemenea, implicate”, a mai precizat oficialul de la Paris, adăugând însă că s-ar pierde prea mult timp dacă s-ar aştepta ca toate cele 27 de state membre să fie de acord cu această integrare. Hollande a mers chiar mai departe decât Merkel, care vorbea despre Europa cu două viteze, şi a sugerat ca grupul central al zonei euro să aibă propriile instituţii, o problemă delicată, care riscă, din nou, să exacerbeze tensiunile politice dintre membrii zonei euro şi cei rămaşi în afara acesteia.

Premierul olandez Mark Rutte a precizat însă că Italia nu a obţinut tot ceea ce îşi dorea. “Italia dorea achiziţii directe de obligaţiuni de către fondurile de criză, pe pieţele secundare. Asta nu se va întâmpla. Au vrut instituirea unui plafon pe dobânzi. Nici asta nu se va întâmpla”, a afirmat Rutte.

Liderii europeni au convenit să utilizeze fondurile de bailout “într-o manieră flexibilă şi eficientă pentru a stabiliza pieţele pentru statele membre”, atât timp cât vor respecta regulile privind reducerea deficitelor bugetare şi vor semna un memorandum de înţelegere, potrivit comunicatului Consiliului European. Totuşi, cele două fonduri de stabilitate din UE au în prezent resurse care acoperă numai 20% din datoriile Italiei şi Spaniei – 500 miliarde euro faţă de 2.400 miliarde euro.

Datoriile comune la nivelul zonei euro, măsură cerută de Spania şi Italia şi respinsă categoric de Germania, nu a fost pomenită în comunicatul de la summit.

În ceea ce priveşte pactul de creştere economică şi locuri de muncă, dintre cele 120 de miliarde de euro alocate, 60 de miliarde reprezintă capacitatea de împrumut sporită a Băncii Europene de Investiţii (BEI), 55 de miliarde de euro provin din realocarea fondurilor structurale neutilizate, iar 5 miliarde de euro din lansarea în această vară a obligaţiunilor de proiecte pentru finanţarea infrastructurii de transport şi energie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »