Summitul “make-or-break”: Liderii UE, încă departe de a oferi o înțelegere Marii Britanii

De Iulian Soare | 19.2.2016 .

La finalul primei zile a summitului crucial al Consiliului European, probabilitatea de a se ajunge la o înțelegere în privința răspunsurilor așteptate de Marea Britanie pentru a rămâne în UE era cu mult mai redusă decât s-ar fi crezut în urmă cu numai o zi.

Summitul s-ar putea prelungi pe parcursul zilei de sâmbătă sau chiar duminică, în speranța că se va reuși semnarea unei înțelegeri, pentru ca David Cameron să anunțe referendumul pe 23 iunie.

Joi noaptea, la capătul multor ore de discuții, premierul italian Matteo Renzi declara că este mult mai puțin optimist decât la venire.

Angela Merkel: “A devenit clar că un acord nu va fi ușor de acceptat pentru mulți, dar există dorința” de a păstra Marea Britanie în UE.

Premierul britanic le-a declarat și el jurnaliștilor că pe principalele subiecte rămân distanțe considerabile între părți și încă multe lucruri de stabilit.

Reuniunea a fost prefațată de o întâlnire David Cameron – Donald Tusk, iar noaptea s-a încheiat cu o trilaterală: Cameron – Tusk – Juncker.

Mario Draghi: Blocul trebuie să-și păstreze puterea de a reglementa piețele financiare din toate statele membre

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, le-a spus liderilor europeni că blocul trebuie să-și păstreze păstreze puterile de a reglementa piețele financiare din toate cele 28 de țări membre dacă este necesar, potrivit unor informații pe surse apărute în Bloomberg.

El ar fi susținut că piețele financiare ale UE vor rămâne integrate, indiferent de cum va evolua implicarea Marii Britanii în Uniune.

Relația UK cu uniunea bancară a zonei euro este unul dintre subiectele-cheie ale dezbaterii privind cererile Marii Britanii pentru a rămâne în UE.

Londra încearcă să-și protejeze băncile de regulile europene, în timp ce Franța consideră că firmele britanice din domeniul financiar nu trebuie să beneficieze de un avantaj incorect din înțelegerea la care se va ajunge.

Temerile Belgiei și Franței

Belgia, în mod special, nu a fost deloc convinsă pe parcursul acestor prime discuții că Marea Britanie vrea doar un opt-out pentru ea și nu o recunoaște largă a faptului că Europa este o Uniune cu mai multe monede care trebuie să fie mai puțin ideologică și mai flexibilă.

Franța este și ea îngrijorată la acest capitol că dorința Marii Britanii de a obține măsuri de siguranță este de fapt doar un șiretlic în favoarea City-ului. Marea Britanie dorește o piață unică a serviciilor, dar vrea suficientă autonomie pentru a-și păstra stabilitatea financiară în eventualitatea unei alte crize. Dacă barca se scufundă, Londra să nu fie la bordul acesteia, după cum a rezumat un oficial pretențiile UK.

Propunerea greu de acceptat a Londrei: accesul la beneficii limitat 13 ani

alocatii copii marea britanie

Nici pe al doilea punct delicat, al beneficiilor sociale, nu s-au făcut progrese în prima zi de discuții.

Statele din grupul Vișegrad 4 (Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia) sunt furioase că propunerea actuală ar putea duce la discriminarea cetățenilor lor, primii vizați, iar perioada ariscă să fie mai mare decât cea negocită în discuțiile avute cu premierul David Cameron la întâlnirile avute în ultimele luni.

Chiar dacă referirile privind limitarea beneficiilor sociale legate de muncă vor fi prevăzute pentru toți lucrătorii europeni din Marea Britanie, la fel ca și cele privind alocațiile copiilor rămași în țara de origine (alocații pe care britanicii nu vor să le mai acorde deloc în primii patru ani, sau măcar la o valoarea adaptată nivelului de trai din țara unde trăiesc copiii), tot mai rămân multe de rezolvat și pe acest capitol.

Cei din V4 se tem că aceste reforme nu se vor limita la Marea Britanie, ci ar putea părea un fenomen de contagiune în rândul statelor membre bogate (Germania, de exemplu), fapt ce ar putea fi permis de actuala formulare a draftului discutat la Bruxelles joi noaptea.

În plus, partea britanică a venit cu propunerea surpriză ca întreaga perioadă pe care să fie impusă limitarea accesului la prestațiile sociale să ajungă la un total de 13 ani, termen absolut inacceptabil pentru statele din fostul bloc comunist.

Înainte de summit, discuțiile mergeau pe patru ani limitarea accesului, cu varianta de compromis a mecanismului frânei de urgență oferită de Donald Tusk (cu eliminarea treptată a interdicției pe parcursul a celor patru ani). După ultima variantă a lui David Cameron, esticii ar fi fost de acord joi noaptea cu cel mult cinci ani aplicare a mecanismului de salvgardare.

Cei din urmă se tem însă că vor fi acuzați de trădare la întoarcerea acasă dacă acceptă condițiile Londrei de la acest capitol.

Condiția belgiană

Belgia a propus ca în înțelegerea finală să fie introdusă o mențiune obligatorie: dacă britanicii votează pentru părăsirea UE, atunci eventualul acord la care se va ajunge acum să nu mai fie valabil. “No means no” va bloca astfel potențialul de șantaj al acestor negocieri. Orice altă discuție ar trebui să pronească de la zero.

Etichete: , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »