Summitul UE – consecinţe: Lumea şi pieţele aşteaptă trecerea de la vorbă la fapte. Greu

De Alexandra Fusoi | 12.12.2011 .

“Summitul ultimei şanse”, “summit crucial”, “summitul care decide viitorul euro” – întâlnirea de la sfârşitul săptămânii trecute a liderilor europeni nu şi-a atins în totalitate obiectivele şi nu a obţinut o reacţie clară şi rapidă a pieţelor, a căror încredere este esenţială pentru rezolvarea crizei datoriilor.

Germania a reuşit să-şi impună planul de aplicare a unor reguli fiscale şi bugetare stricte, însă nu a obţinut şi includerea acestora în tratatul european. Iar modul în care va fi aplicat acordul la care au aderat 26 dintre cele 27 de state membre UE nu este clar încă.

Însă pieţele nu au reacţionat cu prea mult entuziasm după anunţarea acordului, partenerii americani ai UE sunt încă nemulţumiţi de măsurile anunţate la Bruxelles, iar agenţiile de rating nu şi-au dat încă verdictul.

Verdictul agenţiilor de rating, aşteptat după summit

După ce Standard and Poor’s a avertizat săptămâna trecută că ar putea reduce ratingurile ţărilor din zona euro în următoarele 90 de zile, Moody’s a anunţat luni că ar putea lua o măsură similară, apreciind că liderii europeni au anunţat prea puţine măsuri noi care să permită rezolvarea crizei datoriilor.

Şi nici divizarea netă apărută între Marea Britanie şi restul ţărilor membre UE nu a contribuit la restabilirea încrederii investitorilor. Londra nu a fost niciodată un susţinător fervent al integrării europene aprofundate, a încercat aproape întotdeauna să obţină derogări şi a mai fost şi în alte situaţii “singură împotriva tuturor”. De această dată însă, cererile britanice s-au lovit de refuzul categoric al Franţei şi Germaniei, venite la Bruxelles cu un plan clar şi ferm, care a intrat în contradicţie pe alocuri cu deciziile autorităţilor europene.

Iar rezultatul a fost pe măsură – FMI a apreciat că acordul este doar o soluţie parţială pentru rezolvarea crizei, Statele Unite vor măsuri şi mai ferme, agenţiile de rating nu renunţă la ideea modificării notelor ţărilor din zona euro, iar pieţele nu au fost convinse de hotărârea liderilor europeni de a aplica măsuri drastice.

Economistul-şef al FMI, Olivier Blanchard, crede că acordul este un pas în direcţia bună, dar nu şi o soluţie completă. “Sunt mai optimist decât în urmă cu o lună. Cred că au fost făcute progrese”, spune el.

SUA vor măsuri mai decise din partea liderilor europeni

Administraţia preşedintelui Barack Obama, deşi a salutat acordul, ar vrea măsuri mai ferme şi, mai ales, un fond de salvare financiară mult mai consistent decât au acceptat până acum liderii europeni. Statele Unite sunt îngrijorate că actuala criză a datoriilor din zona euro riscă să se extindă şi să afecteze serios şi economia americană, aflată ea însăşi într-un complicat proces de revenire.

Deşi a preferat să nu facă declaraţii publice pe această temă, Obama a insistat, în întâlnirile avute cu oficiali europeni, asupra necesităţii suplimentării fondului; în plus, a avut numeroase discuţii telefonice cu liderii ţărilor UE, dar a trimis şi emisari în Europa – printre ultimii care au vizitat capitalele UE, chiar înaintea summitului de joi şi vineri, s-au aflat vicepreşedintele Joe Biden şi secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner.

Acordul încheiat vineri prevede reguli fiscale stricte, care să prevină producerea unor crize similare, sancţiuni ferme pentru ţările care nu respectă reglementările şi activarea cu un an mai devreme a unui fond permanent de salvare financiară. Însă adoptarea acestuia în toate cele 26 de ţări europene care şi-au exprimat acordul ar putea fi problematică, chiar dacă mai puţin dificilă decât o modificare a tratelor europene.

Implementarea acordului fiscal în legislaţiile naţionale, un proces complicat

Chiar Franţa, care a militat, alături de Germania, pentru impunerea planului, ar putea avea probleme – preşedintele Nicolas Sarkozy a afirmat că măsurile vor fi adoptate abia după alegerile prezidenţiale din 2012, iar contracandidatul său socialist, Francois Hollande, a anunţat clar că nu este de acord cu prevederile documentului.

Iar ideea cedării unei părţi a suveranităţii – conform acordului, Comisia Europeană va avea un cuvânt de spus în legătură cu bugetele ţărilor membre înainte de adoptarea acestora în Parlament – a creat şi va mai crea tensiuni în ţările membre. În afara Marii Britanii, care a cerut garanţii pentru propriul sector financiar în schimbul susţinerii unei modificări a tratatelor, Cehia, Suedia şi Ungaria vor lua o decizie numai după consultarea Parlamentelor naţionale.

Iar Irlanda sugerează că oricum va trebui să organizeze un referendum pentru adoptarea măsurilor fiscale drastice. Şi probabil că şi alte ţări europene vor întâmpina probleme interne în încercarea de a adopat modificări constituţionale de o asemenea anvergură, fie pentru ca guvernele de coaliţie includ forţe de dreapta sau chiar naţionaliste, fie pentru că opoziţia va contesta decizia şi va refuza să susţină modificarea Constituţiei.

Tot la summitul de vineri a fost tranşată, cel puţin pentru moment, şi ideea emiterii de euroobligaţiuni, susţinută de Comisie şi respinsă categoric de Germania. În principiu, subiectul va fi discutat din nou la următorul summit, în primăvara anului viitor, în condiţiile în care preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, nu vor să renunţe definitiv la această variantă.

Germania, nevoită să facă şi compromisuri

Pentru a putea obţine totuşi un acord la summit, Germania a fost obligată să facă o serie de concesii – printre ele, dreptul de a deferi ţările care încalcă regulile în faţa Curţii Europene de Justiţie, o solicitare făcută de Angela Merkel de mai multe săptămâni.

Germania a obţinut o victorie la summitul “ultimei şanse”, forţând un pas înainte în direcţia unei discipline fiscale mai stricte în zona euro. Însă chiar Angela Merkel spunea că actuala criză este mult prea gravă pentru a putea fi rezolvată la un singur summit. Aşa încât probabil că vor mai urma reuniuni similare, extraordinare sau nu, care vor mai forţa paşi mai mici sau, poate, mai mari în direcţia rezolvării actualei crize, recâştigării încrederii investitorilor şi prevenirii unor situaţii similare în viitor.

Citeşte şi:

Summit-ul salvării euro: Ce prevede “Pactul fiscal” al “celor 23″

Summit-ul salvării – Marea Britanie s-a autoizolat. Merkel: Criza nu poate fi rezolvată cu un singur summit, dar e un pas important

Summit – analiză: Politico-birocraţia blochează iar economia.Măsuri incomplete pentru salvarea euro

“Summit-ul ultimei şanse”: Dezideratele, propunerile, grupurile de ţări şi de interese. Europa şi vitezele ei

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »