Surse de la Comisia Europeană: Ministerul Transporturilor nu a trimis la Bruxelles Masterplanul. La presiunea Comisiei, guvernul a înclinat spre tronsonul Pitești-Sibiu în detrimentul Comarnic-Brașov

De Anne-Marie Blajan | 18.4.2015 .

ioan rus victor pontaMinistrul Ioan Rus anunţa, la începutul lunii, că va trimite la Bruxelles spre analiză ultima variantă a Master Planului de Transport  – după corecţiile făcute în urma ultimelor observaţii ale Comisiei Europene – între 9 şi 13 aprilie.

Surse din Comisia Europeană au spus joi seara, pentru cursdeguvernare.ro, că această ultimă variantă nu a ajuns la specialiştii Comisiei, dar că s-a convenit cu autorităţile de la Bucureşti ca documentul să ajungă pe masa experţilor până la finalul lunii aprilie.

În schimb, miercuri, aflat pe şantierul autostrăzii Sebeş-Turda, alături de comisarul european Corina Creţu, ministrul Transporturilor a afirmat: „Noi am trimis răspunsuri la toate observaţiile pe care Comisia Europeană le-a avut la Master Planul general de Transport şi sperăm ca în cel mai scurt timp să primim aprobarea finală pe el şi să se semneze programul de infrastructură mare în România”.

Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor nu a reușit, într-o săptămână, să răspundă clar cu ”da” sau ”nu”, la întrebarea oficială a cursdeguvernare.ro, dacă Masterplanul a fost sau nu trimis la Comisie.

De fapt, ceea ce nu spun nici autorităţile române, nici cele de la Bruxelles, este că dialogul dintre ele – în ciuda unor termene limită făcute publice – este unul permanent, iar Comisia atrage atenţia cu insistenţă că prioritatea zero a României trebuie să fie construirea autostrăzii Piteşti-Sibiu.

„Apreciem progresul făcut de Ministerul Transporturilor pentru a finaliza Master Planul. Iar documentul este aproape gata”, au afirmat sursele din Comisia Europeană pentru cursdeguvernare.ro.

Sursele citate au reamintit faptul că discuţiile recente între autorităţile române şi Comisiei s-au referit la :

  • „concentrarea asupra unor criterii de prioritizare a proiectelor reduse ca număr şi obiective” – adică performanţa economică şi situarea pe TEN-T, de unde şi insistenţa asupra autostrăzii Piteşti-Sibiu
  • Strategia pentru implementarea proiectelor şi „evaluarea mediului strategic” – care trebuie sa ia in considerare ciclul de implementare a proiectelor şi standardele de cost fundamentate pe criteriul “lipsa coridor”(missing links).
  • Contracte de performanţă încheiate între CFR şi CNADNR şi Ministerul Transporturilor

Aşa cum este cunoscut, aprobarea programului operaţional de infrastructură mare, care ar duce la lansarea call-urilor de proiecte şi venirea banilor europeni pentru infrastructura din România depinde de finalizarea şi agrearea cu Comisia a Master Planului.

Comisia poate trimite, în termen de 60 de zile, observaţii asupra Master Planului, au mai arătat sursele de la Bruxelles. Însă, aşa cum am mai precizat, termenele sunt mai degrabă orientative, pentru că dialogul este permanent şi observaţiile sunt transmise cu obstinaţie până când ele sunt operate în Master Plan.

Ministerul Transporturilor vorbeşte despre finalizarea autostrăzii Piteşti-Sibiu până în 2020

Cel mai controversat punct al dialogului dintre Bucureşti şi Bruxelles este prioritizarea autoastrăzii Piteşti-Sibiu, aflată pe Coridoul 4 Paneuropean. Într-un comunicat al Ministerului Transporturilor din 9 aprilie se arată că se întreprind „toate demersurile necesare în vederea finalizării proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești până în anul 2020, acesta fiind prioritar pentru infrastructura rutieră din România”.

După observațiile de la Comisia Europeană, autostrada Sibiu – Pitești figurează în Master Planul General de Transport pe primul loc la proiectele de autostrăzi cu un punctaj general de 112,22, se mai arată în comunicatul de presă.

Ministerul Transporturilor precizează că autostrada Sibiu – Pitești figurează în MPGT ca prioritate zero, urmând a fi construită în perioada de implementare a proiectelor 2014-2020.

„Autostrada Sibiu-Pitești este unul din proiectele prioritare pentru România, susținut prin Master Planul General de Transport. Știu că astfel de proiecte de amploare durează destul de mult, știu și că nivelul de așteptare al nostru, al tuturor, este destul de ridicat, dar am intrat pe făgașul normal care nu poate duce decât la finalizarea acestui proiect”, a spus ministrul Transporturilor, Ioan Rus, încercând să dea asigurări publice că această autostradă va fi construită.

Autostrada are o lungime de 120 km din care 20 de km sunt în zona de munte. Proiectul este evaluat la 1,6 miliarde Euro (fără TVA), iar execuția lucrărilor este prevăzută în perioada 2017-2020.

În acest moment, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor analizează contestaţia depusă după procedura de achiziţie publică privind studiul de fezabilitate, iar după soluţionarea acesteia CNADNR urmează să demareze achiziţiile publice pentru atribuirea contractului de lucrări.

“Acest contract va fi împărțit pe loturi, fiecare lot având câte un antreprenor, astfel încât demararea și executarea lucrărilor să fie una progresivă, cu condiționarea firmelor care vor efectua lucrările de construcție de finalizarea loturilor de autostradă până în anul 2020”, arată MT.

Corina Creţu: Master Planul trebuie să aibă susţinerea întregii clase politice

Disputele privind proiectele prioritare care trebuie trecute în Master Plan au arătat o serie de viziuni divergente între autorităţi, guvern şi opoziţie, dar şi ale firmelor de transport şi celor din domeniu.

Un semnal clar l-a dat comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, care a arătat care este punctul de vedere al Comisiei referitor la acest document.

“Din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, este important ca acest Master Plan de Transport să fie agreat de toate forțele politice, pentru că vorbim despre investițiile care vor marca dezvoltarea UE pe următorii 7-10 ani. Din punctul nostru de vedere, acest Master Plan trebuie să fie stabil și să avem o garanție că va fi sprijinit de toată societatea”, a spus Corina Crețu, într-o conferinţă la Cluj.

Preferința guvernelor Ponta și soarta ei: autostrada Comarnic – Braşov

Sunt semnale tot mai clare că guvernul acceptă că autostrada Comarnic-Braşov nu va fi construită în condiţiile dorite iniţial, deși guvernul a cheltuit aproape 3 ani pentru a impune acest proiect. Construirea acesteia în parteneria public-privat nu se poate face “fără consens politic”, a spus joi premierul Victor Ponta.

“Altfel păţim ca şi cu Bechtel-ul: o începem noi şi vin ceilalţi şi o opresc. Aţi văzut foarte clar poziţia celor de la PNL, au ţipat, au spus că e groaznic, că-i cumplit, motiv pentru care domnul ministru Ioan Rus a pus şi această autostradă pe Master Planul aprobat de Comisia Europeană şi probabil că o s-o facem din buget, dar asta înseamnă că trebuie să avem bani”, a spus premierul.

Miniștrii Dan Șova și Ioan Rus, susținuți de premierul Victor Ponta, au insistat pentru realizarea acestei autostrăzi care nu se află pe traseul european TEN-T Core și are o rețetă financiară controversată. Din această cauză traseul Piteşti-Sibiu a fost ignorat sau prevăzut cel mult ca drum expres în variantele anterioare ale Master Planului.

Documentul strategic cuprinde acum ruta Piteşti –Sibiu ca autostradă, dar şi Ploieşti – Comarnic (49 km), şi Comarnic – Braşov (54 km).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »