Tabelul unui ”cincinal”: Cu cât crește economia, cu atât scade dezvoltarea României. Cresc, în schimb, deficitele

De Alexandra Pele | 3.12.2015 .

România, statul european care în trimestrul III din 2015 a înregistrat cea mai accentuată creştere economică din UE faţă de trimestrul anterior, țara  care anul viitor va avea, potrivit prognozelor oficiale, a doua cea mai mare creştere economică de la nivel european, “defilează” la ora actuală cu un proiect de buget pe 2016 ce prevede o scădere a veniturilor de circa 2,6 miliarde de lei.

Pentru a reliefa raportul invers dintre cea mai mare creștere economică din UE și una din cele mai scăzute alocări pentru dezvoltare, cursdeguvernare.ro a întocmit un tabel al ultimilor ani :
În paralel cu creșterea PIB, se pot observa cum scad: alocările pentru investiții, alocările pentru Cercetare, precum și rata de atingere a țintelor de venituri bugetare. Așa se explică stagnarea sau chiar regresul unor întregi sectoare din societate. Constant, fără excepție, an de an.

***

Este pentru prima dată în ultimul deceniu când într-un an cu expansiune economică, veniturile bugetare sunt estimate să scadă atât ca procent din PIB cât și raportate la anul precedent.

Ultima dată când veniturile bugetare au fost mai mici decât cele din anul anterior a fost în criză, respectiv în 2009, când acestea au scăzut cu 7,8 miliarde de lei faţă de 2008, în contextul în care, în acelaşi an, PIB-ul s-a contractat cu 7,1%.

În 2016, veniturile bugetare ar urma să însumeze 231 miliarde de lei, cu 1,1% mai puțin decât veniturile ce ar trebui să fie colectate anul acesta la bugetul general consolidat, potrivit programului.

Suma reprezintă 30,9% din PIB, cu 2,4 puncte procentuale mai puțin decât veniturile din acest an, potrivit primelor date oficiale prezentate de Guvernul Cioloş.

Noul cabinet va aproba varianta finală a bugetului în ședința de Guvern de săptămâna viitoare.

Măsurile care au determinat diminuarea veniturilor și creșterea semnificativă a deficitului, respectiv majorările de salarii și măsurile de relaxare fiscală prevăzute de noul Cod Fiscal, vor fi menținute, au precizat reprezentanții noului executiv.

Cine a scăzut când economia a crescut: Investițiile, țintele de colectare bugetară, cercetarea-dezvoltarea

Execuțiile bugetare din ultimii 10 ani arată, însă, că România nu a reușit, de cele mai multe ori, să colecteze veniturile pe care și le-a bugetat la începutul anului.

Din datele Ministerului Finanţelor Publice (MFP) reiese că în ultimii patru ani, Guvernul nu a reuşit să îşi atingă ţintele de venituri din program. Astfel, în 2012 ţinta a fost ratată cu 2,9%, în 2013 cu 2,5%, iar în 2014 cu 1,9%.

În primele nouă luni din 2015, Guvernul a ratat ţinta de venituri cu 4,1 miliarde de lei.

Potrivit programelor trimestriale, la finele lunii septembrie, veniturile bugetare ar fi trebuit să însumeze 173 de miliarde de lei. În realitate, acestea au fost de 168,9 miliarde de lei.

Important: acest decalaj dintre creșterea economică și sub-alocările pentru investiții și cercetare vor greva PIB-ul potențial (și implicit, pe deficitul aferent) în anii următori – inclusiv pe capacitatea de finanțare.

Deficite peste țintele asumate

De asemenea, România se va îndepărta anul viitor şi mai mult de media europeană în ceea ce priveşte ponderea veniturilor bugetare în PIB. O parte din explicaţie ține de efectul creşterii economice (un PIB mai mare reduce ponderea cheltuielilor dacă acestea nu ”urmează” ritmul creșterii economice).

În mod normal, veniturile bugetare ar trebui să ţină pasul cu creşterea PIB-ului deoarece acestea sunt, cu câteva excepţii cum ar fi fondurile europene, banii pe care statul îi ia din economie. Dacă economia creşte, acelaşi lucru ar trebui să se întâmple, în teorie, şi cu veniturile statului.

Proiecţiile pe anul viitor arată că veniturile vor avea o pondere de 30,4% în PIB. În 2014, media de la nivel european era de 45,2% din PIB, iar România înregistra un nivel de 33,5% din PIB, potrivit celor mai recente date ale Eurostat.

Bugetul pe anul viitor este construit la ora actuală pe un deficit de 2,95%, la limita pragului impus de Uniunea Europeană, de 3%, însă mult peste ținta asumată conform strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2015-2017. Documentul prevede reducerea deficitului bugetar la 1,1% din PIB în 2016.

Totodată, România se îndepărtează și de obiectivul bugetar pe termen lung (MTO) care prevede un deficit bugetar structural de cel mult 1% din PIB. Comisia Europeană estimează, în prognoza de toamnă, o creştere a deficitului structural la aproape 4% din PIB în 2017 în condiţiile în care ajustările din ultimii ani au permis reducerea acestuia la nivelul asumat.

Investițiile și cercetarea

Guvernul Cioloș s-a angajat să crească nivelul investițiilor ca procent din PIB. Din cifrele prezentate de ministrul Finanţelor Anca Dragu reiese că anul viitor, cheltuielile pentru investiţii ar urma să însumeze 37,7 miliarde de lei, respectiv 5,1% din PIB. Din estimările Finanţelor, până la finele acestui an, cheltuielile de investiţii vor urca la 33 de miliarde de lei, respectiv 4,7% din PIB. La zece luni, acestea erau de 3,1% din PIB (la care se mai adaugă 0,1% din PIB, cheltuieli aferente proiectelor europene din exerciţiul financiar 2014-2020), potrivit execuţiei bugetului general consolidat.

Anca Dragu a mai precizat joi că legea bugetului va prevede o creştere de 23% a cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare. România se află pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește cheltuielile alocate acestui domeniu. Mai mult, România este singurul stat membru UE unde aceste cheltuieli scad de la an la an.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Premieră mondială: Laserul de la Măgurele a atins 10 PetaWatts, cea mai mare atinsă vreodată de un laser

Laserul de la Măgurele a atins pe 7 martie cea mai mare putere, 10 PetaWatts, ceea ce reprezintă o premieră în întreaga mondială, eveniment ce […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

S&P menține ratingul României la BBB-, dar amână cu 2 săptămâni anunțarea perspectivei asociate, la cererea Guvernului

Standard & Poor’s a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la “BBB minus/A-3”. În privința […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Comisia Europeană, previziuni economice de iarnă: România va avea o creștere economică de 3,8% în 2019

Ritmul de creștere economică al României va încetini la 3,8% din PIB în 2019, reiese din previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene, care estimează […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Document: Planul de adoptare a euro. Măsurile necesare – invers decât actualele politici publice

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a făcut public  duminică Planul Național de Adoptare a Monedei Euro și Raportul de fundamentare a acestuia. Investițiile, reformele […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »

Manifestație a jurnaliștilor croați împotriva cenzurii și a presiunii exercitate prin procese

Sute de jurnalişti croaţi au manifestat în centrul Zagreb, sâmbătă, împotriva înmulţirii proceselor care vizează reprezentanţi ai acestei bresle şi care în ochii acestora echivalează cu cenzura. […] ... 
Citeste mai departe »

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »