Ţările în criză, văzute din turnul de sticlă al speculatorilor mondiali

De Marin Pana | 27.11.2011 .

Pentru a vă forma o idee asupra dispunerii mondiale a riscurilor de neplată la nivel naţional, din perspectiva asigurărilor pe piaţa CDS ( credit default swap), vă prezentăm poza pe grupuri de ţări, în care am exprimat costurile de asigurare cotate în procente.

Pornind de la percepţia acestor pieţe internaţionale se acordă sau nu împrumuturi către state, la dobânzi mai mici sau mai mari. De reţinut că în primele zece locuri ale managerilor de active din lume intră, (potrivit zf.ro) şase firme americane, două germane şi două franceze.

Conform aceleiaşi surse, valoarea activelor pe ţări este de circa 28 trilioane dolari pentru SUA ( de două ori cât datoria publică), de aproape 5 trilioane dolari pentru Franţa, Germania şi Japonia, 4,3 trilioane dolari pentru Marea Britanie, câte 2,5 trilioane dolari pentru Elveţia şi Canada, 1,8 trilioane dolari pentru Olanda, 1,3 trilioane dolari pentru Italia etc.


(Sursa: Bloomberg Finance, 25 noiembrie, 05:00 GMT)

O consideraţie şi câteva întrebări

1.Cine-mparte, parte-şi face. Cotaţiile sunt evident mult mai favorabile pentru ţările de origine ale capitalurilor speculative, în pofida indicatorilor din economia reală şi, mai ales, a datoriilor publice extrem de ridicate raportat la PIB.

2.Alăturări de genul Italia-Egipt (!!), Slovacia-Kazahstan sau chiar Portugalia-Venezuela ridică mari semne de întrebare. Ce legătură are o economie solidă a unei ţări mari din zona euro, cu o datorie externă raportată la PIB (120%), ceva mai mare decât cea americană (95%) dar mult mai mică decât cea japoneză (200%) cu o ţară africană puţin dezoltată şi afectată cronic de lupte de stradă, e greu de explicat.

3. Ce caută România între Vietnam şi Spania ? Datoria noastră publică de 37% din PIB şi rezultatele economice bune pentru moment ne face să ieşim ca un fel de medie între grupul Mexic-Brazilia-Peru-Israel-Africa de Sud- Rusia şi a cincea economie europeană, confruntată cu stagnarea, şomajul masiv şi cu o datorie de 65% din PIB.

4. Ce treabă au cu creşterea riscului de default ţările scandinave şi de ce creşterea nu a fost uniformă ? Adică de ce ar fi mai riscante Suedia sau Finlanda decât SUA ? De s-a dublat riscul de neplată al Norvegiei, care nici măcar nu este în zona euro ?

5.Este principiul geografic al contagiunii pe regiuni atât de important încât globul să arate precum riscul de îmbolnăvire de gripă într-un autobuz supraaglomerat ? Cu cei aflaţi aproape de bolnavul cu tuse şi febră, Grecia, mai predispuşi la îmbolnăvire. Apropo, cotaţia de 101% de la finele lui 2010, un fel de mai mult ca perfectul în termeni gramaticali, nu s-a adeverit iar riscul de default a scăzut ( în beneficiul cui ?).

Evident, se vor da explicaţii savante, pe care le şi aşteptăm, mai multe şi mai bine documentate. Totuşi, merită să ne uităm un pic pe cifrele de care depinde soarta unor popoare întregi. Şi să gândim cu capul nostru, dincolo de textele livrate mediatic. Parcă e ceva putred în Danemarca.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »