Tensiuni în Eurogrup privind situaţia Greciei. Germania se arată intransigentă, însă ar suporta cele mai mari costuri în cazul Grexit-ului

De Anne-Marie Blajan | 20.2.2015 .

tsipras varoufakisMiniştrii de Finanţe ai celor 19 state ale zonei euro se reunesc vineri pentru ceea ce se anunţă o înâlnire tensionată, pentru a discuta situaţia Greciei. Este a treia reuniune în ultimele 10 zile.

Dacă în precedentele două, cei 18 membri au făcut front comun şi nu au acceptat să facă nişte concesii Atenei, de această dată lucrurile s-ar putea schimba, după ce guvernul a făcut joi o cerere de prelungire a împrumutului.

Într-o scrisoare trimisă membrilor Eurogrupului, Atena a promis respectarea obligaţiilor sale financiare şi s-a angajat să nu recurgă la măsuri unilaterale, precum renunţarea la reformele structurale impuse de precedentul acord de bailout.

În schimb, guvernul grec a solicitat replungirea acordului de împrumut cu şase luni, în timp ce Eurogrupul renegociază un nou program de bailout care să permită guvernului anti-austeritate de la Atena o mai mare flexibilitate în privinţa deciziilor privind reducerile bugetare şi reformele.

Actualul acord de bailout expiră în 28 februarie, iar grecia ar rămâne fără acces la finanâare pentru prima dată în aproape 5 ani, într-o perioadă în care finanţele sale scad. Iar dacă pieţele internaţionale ar refuza să finanţeze guvernul grec, atunci Grecia ar putea să iasă din zona euro.

Dacă miniştrii de Finanţe vor să evite acest scenariu, atunci trebuie să se grăbească în a lua o decizie. Lucrurile sunt însă complicate, cum s-a văzut în ultimele două săptămâni. Miniştrii deFinanţe ai Finlandei, Germaniei şi Olandei au nevoie de aprobarea parlamentelor naţionale pentru a aproba orice schimbare a programului de bailout, iar procesul ar putea dura o săptămână.

Reacţii diferite în zona euro

Solicitarea de împrumut a Greciei a fost salutată de Comisia Europeană. Un purtător de cuvânt al preşedintelui Juncker a considerat decizia “un semn pozitiv, care ar putea deschide calea unui compromis rezonabil”.

Jean Claude Juncker a avut în ultimele zile discuţii atât cu Alexis Tsipras, cât şi cu preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, dar şi cu „alţi actori”, cum arătat purtătorul de cuvânt.

În schimb, aproape în acelaşi moment, un purttor de cuvânt al ministrului german de Finanţe critica cererea Greciei şi o cataloga drept vagă. În plus, cerea Atenei să îşi respecte angajamentele petru finalizarea acordului de bailout. O poziţie confirmată şi de ministrul Economiei, Sigmar Gabriel.

Germania a fost singura ţară care şi-a arătat deschis opoziţia faţă de propunerea greciei. European Voice remarcă însă că aceeaşi atitudine a fost adoptată şi de alte ţări. Premierul slovac, Robert Fico a respins ideea relaxării condiţiilor pentru Grecia, în timp ce ministrul de Finanţe belgian a catalogat şi el solicitarea ca „incoerentă”.

Spania şi Portugalia nu privesc cu indulgenţă cererea Atenei pentru flexibilitate. Ambele au trecut prin programe drastice de austeritate, cu costuri electorale. Iar acum, în vederea alegerilor din acest an, nu au niciun interes să accepte o flexibilitate pentru Grecia care ar marca o victorie a partidelor antiausteritate. Spania are ea însăşi unul, Podemos, un partid care a depăşit toate forţele politice spaniole în sondaje.

Alegerile din Olanda şi Finlanda determină şi guvernele acestor ţări să fie dispuse la un compromis pentru grecia.

Totuşi, Grecia a reuşit să fisureze coeziunea din Eurogrup şi să îşi găsească aliaţi, alţii decât Comisia Europeană, deloc de neglijat, avânt în vedere că e parte a troicii.

Premierul francez Manuel Valls a afirmat că oferta Greciei a oferit o bază bună pentru negocierile de vineri.

Grexit-ul ar avea cele mai mari costuri pentru Germania

Intransigenţa Germaniei pare greu de înţeles, în condiţiile în care toţi experţii şi analiştii arată că Germania ar avea cel mai mult de pierdut în cazul unui Grexit.

Dacă Grecia ar ieşi din zona euro, pierderile Germaniei ar fi mai mari decât ale oricărei alte ţări din zona euro, scrie BBC. Berlinul este cel mai mare creditor al Atenei, indirect, prin acordul de împrumut şi prin ajutorul dat de BCE. În cazul Grexit-ului, nu numai că grecii nu şi-ar plăti datoria integral, aşa cum vrea germania, ci nu ar mai plăti deloc.

Un al doilea cost decurge din faptul că zona euro fără Grecia ar trebui să arate o mai mare solidaritate între economiile nordice bogate şi cele cu probleme din sudul zonei euro. Iar germania, cea mai mare economie a regiunii, va trebui să suporte cele mai mari costuri, să aibă cea mai mare contribuţie pentru a convinge investitorii să nu îşi retragă fondurile din aceste economii sudice.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »