The Economist / Scăderea imigrației și problema productivității per angajat în UE

De Iulian Soare | 16.6.2013 .

Creșterea economică este vitală pentru reducerea șomajului și pentru a reduce povara datoriilor acumulate atât în sectorul public, cât și în cel privat în ultimii 20-30 de ani. Creșterea economică în țările bogate a fost însă lentă până acum, comparativ cu deceniile anterioare, comentează The Economist.

Publicația scrie că o problemă pare să cântărească greu în privința creșterii: scăderea numărului de angajați în mai multe țări europene în următorii 20 de ani, în absența imigrației în masă. De aceea, este mult mai important să fie îmbunătățită productivitatea pentru a fi stimulată creșterea. Acestă țintă este însă greu de atins, în condițiile în care, așa cum afirma și Fredrik Nerbrand, de la HSBC, câștigurile productivității par să fie mai dificil de obținut cu o forță de muncă îmbătrânită.

De altfel, angajații cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani par să arate cele mai rapide creșteri în productivitate, în condițiile în care li se oferă o pregătire profesională și acumulează mai multă experiență la locurile de muncă. Este greu de stabilit vârsta exactă la care productivitatea începe să scadă. Răspunsul variază de la un domeniu la altul și de la un muncitor la altul, scrie The Economist.

Testele de aptitudini au arătat că angajații cu vârste cuprinse între 54 și 64 de ani obțin rezultate sub medie în privința funcțiilor de coordonare, sau a celor care implică solide cunoștințe de matematică. Un studiu de specialitate a arătat, de altfel, că scăderile în ceea ce privește productivitatea sunt semnificative după vârsta de 50 de ani, în domeniile în care este necesară o reacție rapidă pentru rezolvarea problemelor.

Diminuarea importanței muncii manuale în economiile dezvoltate i-ar putea determina pe lucrătorii în vârstă să fie mai productivi pentru mai mult timp. În schimb, importanța sporită a tehnologiei poate avea efecte negative asupra angajaților în vârstă.

Studiile recente au arătat că firmele cu un număr mai mare de angajați cu vârste de peste 55 de ani sunt mai puțin tentate să adopte noile tehnologii decât firmele cu un număr mai mare de angajați sub 30 de ani.

Fredrik Nerbrand consideră că un angajat atinge vârful productivității între 30 și 50 de ani, iar scăderea are loc mult mai rapid după 55 de ani. Astfel, Nerbrand apreciază că, cel mai probabil, indicatorul viitoarelor schimbări în ceea ce privește productivitatea va fi dat de relația dintre angajații cu vârste cuprinse ântre 20 și 29 de ani cu cei cu vârste cuprinse între 55 și 57 de ani. Acest raport este în scădere aproape peste tot în lume, notează The Economist, care menționează că până în 2030 vor fi doar pe jumătate la fel de mulți absolvenți ca numărul persoanelor în vârstă din vestul Europei, și mai puțini decât în Japonia.

Există câteva diferențe interesante între țări, notează The Economist. Astfel, perspectivele demografice din Germania, de exemplu, se deteriorează rapid în condițiile în care o mare parte a populației cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani se apropie de pensionare. Acest lucru ar putea explica de ce politicienii germani au fost atât de reticenți să-și asume povara datoriilor din alte țări europene.

În schimb, perspectivele pentru Franța și Marea Britanie sunt mult mai pozitive. Țările în curs de dezvoltare s-au aflat într-o poziție mai bună, dar, între timp, situația s-a agravat. Profilul demografic al Chinei arata ca cel al Japoniei, cu un decalaj de 20 de ani, rata de absolvenți-pensionari va fi mai mică decât cea a Americii până în 2030.

Este foarte bine să se descrie relația teoretică între evoluția demografică și creșterea productivității, dar există o legătură în practică?, se întreabă The Economist. Performanța slabă a economiei Japoniei în ultimii 20 de ani este bine cunoscută, cu toate că unii experți ar pune acest lucru atât pe seama politicilor nepotrivite, cât și a demografiei. Cu toate acestea, productivitatea țării a crescut mai greu în ultimii 30 de ani, în condițiile în care populația Japoniei a îmbătrânit.

Desigur, demografia nu este singurul factor care afectează productivitatea și ar putea să nu fie chiar cel mai important. Schimbările tehnologice – imprimarea 3D și robotica, de exemplu, sau apariția gazelor de șist ca formă de energie ieftină ar putea oferi un impuls suplimentar.

De asemenea, în Europa reformele structurale, cum ar fi reducerea distorsiunilor pieței muncii, ar putea oferi un impuls suplimentar.

Unele țări ar putea crește numărul femeilor în forța de muncă, cum ar fi cazul Italiei, care are una dintre cele mai scăzute rate din OCDE în această privință. Atunci, acești factori vor trebui să facă o diferență foarte mare pentru țările dezvoltate, pentru a depăși povara îmbătrânirii populației, conchide The Economist.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »