The Economist / Scăderea imigrației și problema productivității per angajat în UE

De Iulian Soare | 16.6.2013 .

Creșterea economică este vitală pentru reducerea șomajului și pentru a reduce povara datoriilor acumulate atât în sectorul public, cât și în cel privat în ultimii 20-30 de ani. Creșterea economică în țările bogate a fost însă lentă până acum, comparativ cu deceniile anterioare, comentează The Economist.

Publicația scrie că o problemă pare să cântărească greu în privința creșterii: scăderea numărului de angajați în mai multe țări europene în următorii 20 de ani, în absența imigrației în masă. De aceea, este mult mai important să fie îmbunătățită productivitatea pentru a fi stimulată creșterea. Acestă țintă este însă greu de atins, în condițiile în care, așa cum afirma și Fredrik Nerbrand, de la HSBC, câștigurile productivității par să fie mai dificil de obținut cu o forță de muncă îmbătrânită.

De altfel, angajații cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani par să arate cele mai rapide creșteri în productivitate, în condițiile în care li se oferă o pregătire profesională și acumulează mai multă experiență la locurile de muncă. Este greu de stabilit vârsta exactă la care productivitatea începe să scadă. Răspunsul variază de la un domeniu la altul și de la un muncitor la altul, scrie The Economist.

Testele de aptitudini au arătat că angajații cu vârste cuprinse între 54 și 64 de ani obțin rezultate sub medie în privința funcțiilor de coordonare, sau a celor care implică solide cunoștințe de matematică. Un studiu de specialitate a arătat, de altfel, că scăderile în ceea ce privește productivitatea sunt semnificative după vârsta de 50 de ani, în domeniile în care este necesară o reacție rapidă pentru rezolvarea problemelor.

Diminuarea importanței muncii manuale în economiile dezvoltate i-ar putea determina pe lucrătorii în vârstă să fie mai productivi pentru mai mult timp. În schimb, importanța sporită a tehnologiei poate avea efecte negative asupra angajaților în vârstă.

Studiile recente au arătat că firmele cu un număr mai mare de angajați cu vârste de peste 55 de ani sunt mai puțin tentate să adopte noile tehnologii decât firmele cu un număr mai mare de angajați sub 30 de ani.

Fredrik Nerbrand consideră că un angajat atinge vârful productivității între 30 și 50 de ani, iar scăderea are loc mult mai rapid după 55 de ani. Astfel, Nerbrand apreciază că, cel mai probabil, indicatorul viitoarelor schimbări în ceea ce privește productivitatea va fi dat de relația dintre angajații cu vârste cuprinse ântre 20 și 29 de ani cu cei cu vârste cuprinse între 55 și 57 de ani. Acest raport este în scădere aproape peste tot în lume, notează The Economist, care menționează că până în 2030 vor fi doar pe jumătate la fel de mulți absolvenți ca numărul persoanelor în vârstă din vestul Europei, și mai puțini decât în Japonia.

Există câteva diferențe interesante între țări, notează The Economist. Astfel, perspectivele demografice din Germania, de exemplu, se deteriorează rapid în condițiile în care o mare parte a populației cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani se apropie de pensionare. Acest lucru ar putea explica de ce politicienii germani au fost atât de reticenți să-și asume povara datoriilor din alte țări europene.

În schimb, perspectivele pentru Franța și Marea Britanie sunt mult mai pozitive. Țările în curs de dezvoltare s-au aflat într-o poziție mai bună, dar, între timp, situația s-a agravat. Profilul demografic al Chinei arata ca cel al Japoniei, cu un decalaj de 20 de ani, rata de absolvenți-pensionari va fi mai mică decât cea a Americii până în 2030.

Este foarte bine să se descrie relația teoretică între evoluția demografică și creșterea productivității, dar există o legătură în practică?, se întreabă The Economist. Performanța slabă a economiei Japoniei în ultimii 20 de ani este bine cunoscută, cu toate că unii experți ar pune acest lucru atât pe seama politicilor nepotrivite, cât și a demografiei. Cu toate acestea, productivitatea țării a crescut mai greu în ultimii 30 de ani, în condițiile în care populația Japoniei a îmbătrânit.

Desigur, demografia nu este singurul factor care afectează productivitatea și ar putea să nu fie chiar cel mai important. Schimbările tehnologice – imprimarea 3D și robotica, de exemplu, sau apariția gazelor de șist ca formă de energie ieftină ar putea oferi un impuls suplimentar.

De asemenea, în Europa reformele structurale, cum ar fi reducerea distorsiunilor pieței muncii, ar putea oferi un impuls suplimentar.

Unele țări ar putea crește numărul femeilor în forța de muncă, cum ar fi cazul Italiei, care are una dintre cele mai scăzute rate din OCDE în această privință. Atunci, acești factori vor trebui să facă o diferență foarte mare pentru țările dezvoltate, pentru a depăși povara îmbătrânirii populației, conchide The Economist.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

O poziţionare rară – România, în prima jumătate a topului european la energie regenerabilă

România figurează pe locul 12 din 28 în topul european al ponderilor energiei regenerabile utilizate pentru încălzire/răcire pe anul 2017, publicat de Eurostat. Este o […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Eurobarometru 2019: Românii au încredere în UE mai mult decât în perspectiva traiului în țara lor

Încrederea românilor în Uniunea Europeană este mai mare decât cea în perspectivele traiului în ţara lor. România se clasează pe primul loc în Uniunea Europeană […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Rezerva de aur: Proiectul de repatriere deschide un nou front în confruntarea cu UE. România riscă să piardă încrederea creditorilor

Adoptarea unei legi privind aducerea în țară a rezervei de aur a României, fără consultarea prealabilă cu Banca Centrală Europeană (BCE) va atrage noi critici […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori care […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Buget 2019 / Guvernul contează pe venituri de 33,4% dintr-un PIB mai mare cu 5,5%

Guvernul şi-a construit bugetul general consolidat (BGC) pe un nivel de venituri de 341,4 miliarde de lei, respectiv de 33,4% dintr-un PIB care ar trebui să crească […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »

Manifestație a jurnaliștilor croați împotriva cenzurii și a presiunii exercitate prin procese

Sute de jurnalişti croaţi au manifestat în centrul Zagreb, sâmbătă, împotriva înmulţirii proceselor care vizează reprezentanţi ai acestei bresle şi care în ochii acestora echivalează cu cenzura. […] ... 
Citeste mai departe »

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »