Think-Thank-ul CEPS: Salvarea euro nu e nici în austeritate, nici în creştere. E în bănci

De Paula Safta | 14.5.2012 .

Băncile ar putea cauza căderea monedei euro

“Putem uita de dezbaterea austeritate versus creştere, viitorul monedei unice se joacă în sectorul bancar”, scrie PressEurop. Deoarece din cauza crizei, guvernele şi băncile au devenit atât de interdependente, încât sfârşesc prin a se slăbi reciproc, iar a scoate creştere economică din pălărie ca prin magie, nu este chiar posibil şi în niciun caz fără bani pentru investiţii

Daniel Gros, economistul german din think-tank-ul CEPS, din Bruxelles, este uimit de modul în care politicienii europeni, cu noul preşedinte francez în frunte, vorbesc numai de un singur lucru: creştere.

Astfel, el consideră că discuţia “austeritate contra creştere” este o “dezbatere falsă”, care nu ajută cu nimic găsirii unei soluţii pentru criza monezii euro. Adevărata dezbatere, spune acesta, ar trebui să se desfăşoare asupra băncilor, în special cele din sudul Europei, care sunt într-o stare mult mai rea decât se credea.

“Băncile greceşti şi spaniole stau pe un munte de datorii care nu face decât să crească, explică Gros. Numai Europa le mai poate salva, guvernele grec şi spaniol sunt prea slabe. Aceasta este o problemă europeană de mare importanţă”.

Anul trecut, după o puternică presiune politică, băncile europene au acceptat “haircuts”, adică o abandonare a datoriei statului grec. De atunci, aceste bănci se retrag din partea meridională a zonei euro, înainte de fi obligate la alte “haircuts”. Spania, Italia şi Portugalia sunt masiv abandonate de către investitorii străini. În Grecia, faza următoare a început deja: chiar şi grecii îşi plasează banii în străinătate. Potrivit lui Gros, această fugă a capitalurilor este enormă. “Patru, cinci, şase miliarde de euro pe lună. Nimeni nu o poate opri”.

Această evoluţie merge mână în mână cu alta, cel puţin la fel de neplăcută: din cauza plecării băncilor din Europa de Nord, cele din Europa de Sud se înfundă din ce în ce mai mult în datorii. Întrucât obligaţiunile de stat de care investitorii străini se descotorosesc sunt cumpărate întocmai de către băncile sud-europene. Ele o fac sub presiunea guvernelor lor, dar şi pentru că asta le permite să câştige bani. Deoarece în schimbul acestei favori, guvernele contractează la rândul lor noi împrumuturi de la bănci, la rate de dobândă avantajoase pentru cele din urmă.

Pentru Daniel Gros, “băncile greceşti sunt complet pârlite”. “Pare a fi o problemă naţională. Dar este o iluzie optică. Deoarece, ce se întâmplă dacă brusc băncile din Europa de Sud nu mai plătesc (nu mai pot rambursa) împrumuturile lor la BCE? Din cauza monezii euro, suntem cu toţii în acelaşi sistem”, explică Thierry Philipponnat, din grupul de lobby Finance Watch.

Alte ţări din zona euro vor trebui să sară în ajutor în caz că situaţia se înrăutăţeşte în Europa de Sud, pur şi simplu pentru a salva uniunea monetară europeană. Din acest motiv, BCE este pus sub mare presiune din partea Germaniei şi Olandei, pentru a opri aceste împrumuturi ieftine. Piaţa financiară interioară constituie fundamentul zonei euro. Scurgerea de capitaluri din sud spre nord sfâşie această ţesătură. “Integrarea financiară a Europei a scăzut pentru prima oară de la începutul anilor ’80 până acum”, explică Ignazio Angeloni, consilier al BCE la Frankfurt.

Mulţi specialişti în domeniu spun că numai o uniune bancară europeană poate elibera băncile şi guvernele din această strânsoare sufocantă. O uniune bancară cu un fond de salvare alimentat de bănci ele-însele, astfel ca guvernele să nu mai trebuiască să compenseze falimentele. Ceea ce ar rezolva dilema actuala a “too big to fail” (prea mare pentru a da faliment – n.a.), în care băncile îşi pot permite orice deoarece sunt sigure de a fi salvate de guvern dacă lucrurile merg prost. Dacă trebuie ele-însele să sufere, vor evalua altfel riscurile.

Comisia Europeană a pregătit o propunere. Însă publicarea sa este deja amânată cu doi ani deoarece statele membre nu doresc acest lucru. Căci ea implică o supraveghere europeană strictă. Care ar echivala cu transferul suveranităţii naţionale, un aspect tabu pentru foarte multe ţări.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »