Thomas Piketty: Un manifest de stânga pentru democratizarea Europei. 50 de economiști din 6 state UE desenează viziunea unei Europe sociale

De Victor Bratu | 10.12.2018 .

Manifestul lui Thomas Piketty a fost publicat luni de The Guardian, Le Monde, Der Spiegel, La Vanguardia, Gazeta Wyborcza, La Repubblica și Politiken

Un grup de europeni progresiști cu viziuni de stânga, în fruntea căruia se află economistul Thomas Piketty (foto), a elaborat un model îndrăzneț pentru crearea unei Europe ”mai corecte”, care abordează diviziunea, dezamăgirea, inegalitatea și populismul de dreapta care afectează întreg continentul, scrie The Guardian.

Thomas Piketty este un economist francez specializat pe probleme legate de avere și inegalitatea veniturilor. Este profesor și director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales) și profesor la London School of Economics and Political Science. El consideră că, pentru a evita problemele sociale asociate acestor inegalități, trebuie introdus un sistem de redistribuire printr-un impozit pe averea globală.

Proiectul, la care au lucrat peste 50 de economiști, istorici și foști politicieni din 6 state europene, propune taxe uriașe pentru multinaționale, milionari și emisii de carbon care ar genera venituri suficiente pentru a adresa urgențele momentului- sărăcie, migrație, schimbări climatice și așa-numitul deficit de democrație europeană.

Publicat în ajunul votului Brexit din parlamentul britanic, ”Manifestul pentru democratizarea Europei” afirmă că instituțiile UE sunt prinse într-un ”impas tehnocratic” de care beneficiază doar cei bogați.

”După referendumul Brexit și după alegerea unor guverne anti-europene în fruntea mai multor state este evident că nu se mai poate continua în acest mod. Nu putem să așteptăm impasibili următoarea ieșire din UE sau dezmembrarea, trebuie să operăm schimbări fundamentale acum”, se afirmă în document.

Mișcarea lui Piketty subliniază discrepanța dintre preocupările din Marea Britanie și cele de peste Canalul Mânecii- în vreme ce Regatul Unit este consumat de complicatul proces de ieșire din UE, forțele politice pro-europene sunt preocupate în principal ca la următoarele alegeri din mai 2019 să nu piardă teren în fața populiștilor.

Autorii manifestului, intelectuali cu simpatii de stânga, critică mișcările favorabile ”vânării străinilor și a refugiaților”, dar și partidele care susțin ceea ce ei denumesc ”liberalismul sălbatic și răspândirea concurenței pentru toți”.

Printre semnatarii documentului lansat luni se găsesc Pablo Iglesias, liderul formațiunii spaniole anti-austeritate Podemos, fostul premier al Italiei Massimo D’Alema, Michael Jacobs, fost consultant al fostului premier britanic Gordon Brown și politicianul belgian Paul Magnette, primar al Charleroi.

Esența manifestului este constituită de propunerea ca executivul european să dețină un buget de până la 800 miliarde de euro pe an, finanțat prin impozitarea mai eficientă a profiturilor întreprinderilor, precum și a veniturilor și a bogăției.

UE a fost des acuzată că nu a reușit să pună capăt practicilor incorecte ale multinaționalelor care operează în Europa, precum Apple, Google sau Amazon, care își externalizează profiturile cu ajutorul statelor membre în care nivelurile de taxare sunt joase.

În viziunea autorilor, bugetul UE ar trebui să fie echivalentul a 4% din PIB-ul UE, adică de 4 ori mai mare decât este în prezent. Banii ar urma să fie colectați din 4 surse:

  • o taxă suplimentară de 15% asupra profiturilor întreprinderilor
  • impozite majorate pentru persoane fizice care câștigă mai mult de 100.000 de euro anual
  • o taxă pe averea personală care depășește 1 milion de euro
  • o taxă pe emisiile de carbon

Jumătate din veniturile colectate ar urma să fie returnate guvernelor statelor membre. Un sfert ar merge la cercetare, inovare și educație.

Restul de bani, adică ultimul sfert, ar urma să fie împărțit astfel: un fond pentru gestionarea mai bună a migrației, un fond pentru ecologizarea industriei, un fond pentru tranziția către tehnologie verde în agricultură și industrie.

Insistând că nu doresc un ”transfer al plăților în Europa”, autorii spun că țările ar plăti doar 0,1% în plus față de momentul actual, dar ar obține în schimb mult mai mult decât se propune azi pentru un buget al Zonei euro, pe care mulți o consideră o necesitate pe termen lung pentru un bloc UE format din 19 țări.

Bugetul construit pe noua filosofie ar urma să fie gestionat de un nou organism european, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și europarlamentari. Noua instituție, spun autorii, ar urma să colaboreze cu instituțiile UE, dar ar urma să nu fie condiționată de actualele tratate și ar avea ultimul cuvânt în ceea ce privește cheltuielile.

Publicul european a fost invitat luni să comenteze acest proiect și să aducă îmbunătățiri, autorii recunoscând: ”Proiectul nu este perfect, dar cel puțin există”.

Guntram Wolff, director ak thinktank-ului Bruegel, afirmă: ”Dacă costurile suplimentare sunt de doar 0.1%, atunci de ce să ne limităm doar la nivelul UE? Orice facem în plus la nivelul zonei euro însemnă să facem mai puțin la nivel național, și acesta este motivul pentru care, politic, nu se va schimba nimic”

Richard Corbett, europarlamentar britanic, afirmă că acest manifest pare o utopie. ”În loc să folosim bugetul existent al UE și parlamentul ales al UE ca să începem să construim ceva, ni se propune ca noi, statele membre, să acceptăm înființarea unui hibrid, să-i oferim pe mână bugetul UE și puterea de a decide singur cum se cheltuie o sumă de 4 ori mai mare decât acum. Cred că oamenii aceștia ar trebui să își consume energiile pentru a sprijini lucruri care chiar se pot realiza,,,”

Au existat o serie de încercări eșuate or falimentare în ceea ce privește colaborarea europeană voluntară în domeniul politicilor economice.

După ce Emmanuel Macron a preluat președinția Franței promovând ”o Europă care protejează”, Parisul și Berlin și-au reînnoit jurămintele de cooperare și au deschis discuții pentru armonizarea taxelor și pentru armonizarea pozițiilor referitoare la taxarea economiei digitale.

Problema este că atât liderii Germaniei cât și ai Franței traversează perioade mai puțin glorioase din punct de vedere politic, agenda comună avansânt foarte greu.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »