Topul pozițiilor ”de top” în instituțiile cumunitare: Germania pe primul loc, Franța pe locul patru. Cum este reprezentată România

De Anne-Marie Blajan | 17.4.2015 .

comisia-europeanaGermania ocupă, potrivit unei analize a think-tank-ului Bruegel, primul loc la reprezentarea în cele mai înalte și mai influente funcţii din Comisia Europeană şi din Parlamentul European.

Analiza inventariază cetăţenia celor care ocupă funcţii de şefi de cabinet şi adjuncţi de şef de cabinet ai comisarilor europeni, directori generali şi directori generali adjuncţi, preşedinţii comisiilor din Parlamentul European, ai grupurilor politice parlamentare, directori generali în PE şi preşedinţia Consiliului European.

În schimb, analiza Bruguel are scăpări esenţiale, şi anume ignorarea secretariatului general al Comisiei, al celui al Consiliului sau Serviciul European de Acţiune Externă. Agenţiile europene sunt şi ele ignorate, precum şi Curtea de Audit, Curtea de Justiţie a UE, BCE sau BEI.

Germania este liderul în a deţine poziţiile de top în două dintre cele mai importante instituţii comunitare.

posturi institutii ue
FOTO: Bruegel

16% din posturile de şefi de cabinet şi adjuncţi ai acestora şi 11,6% din posturile de directori generali şi directori generali adjuncţi sunt ocupate de germani. În Parlamentul European, 18% dintre preşedinţii de comisii şi 20% din coordonatorii de comisii aleşi de grupurile parlamentare provin tot din Germania.

Marea Britanie se situează pe locul al doilea (cu 11,4% dintre poziţii în Comisie şi 14% dintre poziţiile din Parlametul European, în ciuda unui număr mic de eurodeputaţi – 9,7% din numărul total al acestora.

Italia este pe locul trei, cu sub 10% dintre poziţiile din Comisie, mai exact 9,4%, În parlament italienii ocupă tot locul trei în privinţa ocupării posturilor de coordonatori.

comparatie pe ani
Evoluţia pe ani a ocupării posturilor de top. FOTO: Bruegel

Spania este pe locul patru şi devansează Franţa, care a pierdut substanţial din influenţa, tradusă prin reducerea numprului depoziţii de top ocupate de francezi. În 2009, Franţa avea 16,8% din numărul total al şefilor de cabinet, directorilor generaşli şi preşedinţilor de comisii parlamentare. Acum însă procentul s-a înjumătăţit,  la 8,5%.

România este subreprezentată la nivelul posturilor de top

Instituţiile europene angajează în funcţie de un sistem de cote naţionale, care trebuie să respecte proporţia populaţiei statului membru în populaţia totală a UE.

În Comisia Europeană, de exemplu, România pare să îşi fi atins cota: din cei 33.000 de angajaţi ai Comisiei Europene, românii reprezintă 3,9%, adică 1280 de angajaţi, arăta un studiu al unui think tank de la Bruxelles, Europuls. Numai că majoritatea dintre ei nu se află în poziţii de top, de management.

Potrivit datelor de pe site-ul EPSO, la nivelul Comisiei Europene, România are un director general, în directoratul pentru agircultură, pe Mihail Dumitru, fost ministru al Agriculturii în 2009-2010. Lui i se alătură alţi 7 directori.

În plus, adjunctul şefului de cabinet al Corinei Creţu este tot un român, Gabriel Onaca, fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene până la momentul alăturării comisarului român.

În Parlamentul European, România a făcut progrese în reprezentarea în posturile de top faţă de legislatura anterioară. Potrivit studiului Eurosfat, situaţia este următoarea:

România are doi vicepreşedinţi ai Parlamentului European, pe Ioan Mircea Paşcu de la socialişti şi pe Adina Vălean de la PPE.

În grupul socialiştilor şi democraţilor, Victor Boştinarul deţine postul de vicepreşedinte, iar dintre eurodeputaţii PSD patru sunt gicepreşedinţi de comisii parlamentare şi unui coordonator. Andi Cristea este preşedintele delegaţiei la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova.

În grupul PPE, Marian Jean Marinescu este vicepreşedinte al grupului politic. Patru reprezentanţi ai României sunt vicepreşedinţi de comisii parlamentare – doi de la PMP şi unul de la UDMR – şi doi vice-coordonatori, ambii de la PNL. Monica Macovei, acum eurodeputat independent, dar membru al PPE este preşedinte al delegaţiei la Comisia de Stabilizare şi Asociere cu Albania.

În grupul ALDE, Norica Nicolai este vicepreşedinte, iar Mircea Diaconu este vicecoordonator în comisia de cultură şi educaţie.

Pe de altă parte, sunt de menţionat românii care ocupă poziţii importante în Serviciul European de Acţiune Externă, „ministerul de externe al UE”. Viorel Isticioaia-Budura (fost ambasador al României în China în perioada 2002-2011) este ambasadorul UE în Japonia, în timp ce fostul ambasador al României în Ucraina, Traian Hristea, este acum ambasadorul UE în Armenia.

Importanţa funcţiilor de top în instituţile UE

Influenţa unei ţări la nivelul UE se măsoară şi rezultă şi din ocuparea posturilor de top de către reprezentanţii acesteia. În principiu, superfuncţionarii europeni reprezintă interesul european, nu interesele naţionale.

În practică, lucrurile stau diferit, altfel nu ar fi negocieri atât de dure între statele membre referitor la cine să ocupe aceste poziţii-cheie.

În Parlamentul European, funcţia de vicepreşedinte este considerată de prestigiu, chiar dacă nu este influentă la nivel legislativ. În schimb, vicepreşedinţii de grup politic pot influenţa strategia şi deciziile politice ale acestuia.

Însă pe măsură ce se coboară în ierarhie creşte importanţa funcţiei, într-un mod paradoxal: preşedinţii de comisii parlamentare pot influenţa atât agenda, cât şi temele dezbăute în comisie, iar coordonatorii decid, după negocieri, poziţia grupului politici pe toate dosarele dezbătute în comisia sa.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »