Traian Băsescu, la plecarea la Consiliul European: România are două variante de comisar european / Mediafax: Corina Creţu este al doilea nume trimis la Bruxelles

De Razvan Diaconu, Anne-Marie Blăjan | 30.8.2014 .

Traian Băsescu a declarat sâmbătă că România a transmis două nominalizări pentru funcţia de comisar european, ţara noastră fiind unul dintre puţinele state ce au răspuns solicitării lui Jean-Claude Juncker de a desemna două persoane, urmând ca preşedintele CE să decidă care dintre ele va ocupa poziţia respectivă.

Şefului statului a afirmat că nu ştie numele celor două persoane nominalizate şi că a aflat de la Bruxelles despre existenţa a doua propuneri.

“Vreau să fiu foarte clar, nu intenţionez niciun fel de dispută, nu creez o dispută, este dreptul Guvernului să acţioneze aşa. Dar, spre surprinderea mea, am aflat că avem două nominalizări transmise la Bruxelles, suntem unul din puţinele state care au acceptat această rugăminte a preşedintelui Jean-Claude Juncker”, a declarat Traian Băsescu.

“Deşi am aflat zilele trecute că s-au făcut două nominalizări, nu am constatat să se fi produs vreo audiere”, a adăugat preşedintele Băsescu, atrăgând atenţia că există “o problemă cu respectarea legislaţiei interne”, care prevede audierea în Parlament cu a persoanei persoanele desemnate să ocupepostul din Comisia Europeană.

“Întotdeauna, desemnările s-au făcut de guverne în colaborare cu preşedintele. Nu mă deranjează că de data aceasta am aflat de la Bruxelles că România a făcut două desemnări, ci cred că trebuie avut în vedere faptul că Legea 373 prevede o procedură internă, parlamentară, audierea celui propus pentru funcţia de comisar în comisia de specialitate a Parlamentului”, a mai adăugat Traian Băsescu.

El a făcut trimitere la legea afacerilor europene care a fost promovată anul trecut şi se referă la cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care, la articolul 19, alineatul 1, prevede că Parlamentul va fi informat de Guvern “cu privire la persoanele desemnate să ocupe funcţii la nivelul UE”.

“La acelaşi articol 19, alineatul 2, este o prevedere expresă care spune: comisia de specialitate din Parlament va audia persoana nominaliazată pentru funcţia de comisar european”, a adăugat preşedintele.

Traian Băsescu a menţionat că îi rămâne să insiste pentru un “portofoliu reprezentativ” pentru România în Comisia Europeană.

El a menţionat că există “o exigenţă creată acum” care a existat şi înainte, dar nu a fost respectată privind faptul că “un comisar nu poate ocupa consecutiv, de două ori, acelaşi portofoliu”. “În orice caz, este important ca România să obţină un portofoliu relevant, după ce a deţinut portofoliul Agriculturii, să nu ne întoarcem iar la Multilingvism. Va fi o sarcină a Guvernului, dar de care nu mă derobez nici eu, în cadrul neoficial, în discuţii cu preşedintele Jean-Claude Juncker”, a mai afirmat Traian Băsescu, înainte de a pleca la reuniunea Consiliului European, unde nu se va discuta despre comisarii europeni.

Corina Creţu este varianta a doua pentru postul de comisar european din partea României – Medifax

Preşedintele Traian Băsescu a sugerat însă foarte clar că cea de-a doua nominalizare este o femeie: “Nu înţeleg de ce am desemnat doi (n.r. candidaţi), dând posibilitatea ca pe seama României să se facă reglări de număr femei şi bărbaţi în cadrul Comisiei Europene”, a afirmat preşedintele.

Echipa lui Jean-Claude Juncker, aşa cum arăta cu nominalizările făcute publice, riscă să nu treacă de votul Parlamentului European, pentru că are doar patru femei anunţate în componenţă, mai puţine chiar şi decât în actuala echipă de comisari, în care femeile deţin 7 posturi.

Ele au cerut, de altfel, preşedintelui ales, printr-o scrisoare deschisă, ca în Comisia din mandatul 2014-2019, numărul reprezentantelor feminine în executivul european să fie 10. A existat chiar şi o campanie a femeilor comisar european în care s-a susţinut acest număr.

Martin Schulz a declarat deja că o astfel de Comisie Europeană va avea mari probleme în Parlament.

În aceste condiţii, cum cursdeguvernare.ro a scris încă din luna martie, la Bucureşti s-au avut în discuţie două variante feminine: Corina Creţu şi Rovana Plumb.

În ultima săptămână s-au intensificat informaţiile pe surse care o dau pe Corina Creţu variantă alternativă a României, iar agenţia de presă Medifax confirmă sâmbătă, pe surse, informaţia referitoare la europarlamentarul român. În acest moment, ea este vicepreşedinte al Parlamentului European, aşa cum anticipa cursdeguvernare.ro, că se va întâmpla după alegerile europene.

Corina Creţu ar putea fi calificată pentru portofoliul deţinut de comisarul bulgar Kristalina Georgieva: Cooperare internaţională, ajutor umanitar şi răspunsul la crize, întrucât a activat în legislatura trecută în comisia pe domeniu din Parlamentul European.

Există însă şi opinii potrivit cărora actualul europarlamentar PSD nu s-a remarcat în activitatea sa cu nimic altceva decât cu criticarea PPE, respectiv PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu. Iar lipsa sa de experienţă executivă, nu a condus niciodată nicio instituţie, este un mare handicap.

Scandalul Guciffer, în urma căruia a fost publicat un schimb de emailuri cu o notă foarte personală între eurodeputatul român şi fostul secretar de stat american, Collin Powell, este de notorietate, însă pare mai degrabă un aspect al vieţii personale care nu ar trebui să fie luat în considerare când este evaluată pregătirea sa profesională.

În acest moment, pentru Jean-Claude Juncker are oprobleme mult mai mari cu alcătuirea echipei – care deocamdată este dezechilibrată politic şi nu are numărul de femei dorite în componenţă – acest aspect s-ar putea să nu mai conteze.

Preşedintele ales al Comisiei Europene a afirmat că femeile din echipa sa s-ar putea bucura de portofolii importante şi de funcţia de vicepreşedinte, pentru a încuraja statele membre să facă nominalizări femei.

Despre Ucraina

Preşedintele Traian Băsescu s-a referit sâmbătă şi la Ucraina, repetând că, potrivit analizelor, nu este vorba despre o intervenţie militară, ci de infiltrare a unor militari ruşi în Ucraina.

”Repet, infiltrări de trupe ale Federaţiei Ruse, nu masive, la nivelul unei invazii. Urmare a transferului puternic de tehnologie militară de vârf şi a unor specialişti în mânuirea acestei tehnologii militare, inclusiv armament greu, echilibrul de forţe s-a schimbat în favoarea separatiştilor, existând riscul ca armata ucreaineană să nu-şi poată îndeplini misiunea de a lua sub control zonele Lugansk şi Doneţk pentru a fi redate controlului legitim al Guvernului de la Kiev. Soluţiile pe care le vom susţine: statele membre ale Uniunii Europene şi statele membre NATO, pentru că este o suprapunere consistentă, să pună la dispoziţia armatei ucrainene tehnică militară necesară pentru a nu face din armata ucrainenă carne de tun, pentru a da şansa reechilibrării situaţiei militare din estul Ucrainei”, a explicat şeful statului.

Preşedintele Băsescu a menţionat că România va susţine înăsprirea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse în domeniul financiar-bancar, în domeniul energiei şi în domeniul transferului de tehnologie militară.

”România consideră că Federaţia Rusă este responsabilă pentru instabilitatea care a fost introdusă în Ucraina, prin susţinerea de către Federaţia Rusă a separatiştilor şi aş observa un lucru: Federaţia Rusă a abandonat dreptul internaţional. Pur şi simplu, afirmă interesul său naţional şi nu dreptul internaţional. Or pacea în Europa a fost garantată atât timp cât a fost respectat cu stricteţe dreptul internaţional. Nu putem introduce în Europa conceptul interesului naţional atunci când acesta se referă la servirea interesului naţional prin susţinerea unor intervenţii militare împotriva altor state europene sau prin utilizarea forţei şi destabilizarea unor state ale Uniunii Europene. Interesul naţional trebuie susţinut şi el în limitele dreptului internaţional, ca o garanţie pentru pace”, a mai spus preşedintele.

Citiţi şi:

Caznele formării Comisiei Europene: Liderii europeni se reunesc sâmbătă la Bruxelles să decidă ocupanţii posturilor de top în UE

Jean-Claude Juncker: Portofoliile din Comisia Europeană sunt atribuite unor persoane, nu unor țări. Propunerile la zi ale statelor UE

DOCUMENT Final al bătăliei pentru preşedinţia CE: Jean-Claude Juncker a fost votat de PE. Programul politic al noului preşedinte

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »