Transparency International: Cât câştigă eurodeputaţii din activităţi colaterale mandatului în PE. Daniel Buda, locul 2 în topul TI

De Anne-Marie Blajan | 14.10.2014 .

Cei 751 de membri ai Parlamentului European câştigă între 5,8 şi 18,3 milioane de euro pe an faţă de veniturile lor legate de activitatea parlamentară, arată Transparency Internaţional într-o analiză a declaraţiilor publice ale europarlamentarilor.

EU Integrity Watch este o baza de date interactivă, în care sunt listate veniturile individual ale parlamentarilor europeni, dar şi grafice cu veniturile pe ţări, grupuri politice şi chiar sex.

Potrivit regulilor Parlamentului European, eurodeputaţii trebuie să completeze declaraţiile de interese financiare şi să listeze acolo toate activităţile din care obţin venituri în afara celor din Parlamentul European.

Salariul unui eurodeputat se ridică lunar la 8020,53 de euro pe lună, la care se adaugă indemnizaţii pentru cheltuielile cu biroul paralmentar, prezenţa la lucrările parlamentului şi cheltuieli de călătorie.

Veniturile extra-parlamentare declarate de membrii PE se înscriu în mai multe categorii: între 500 şi 1000 de euro, între 1001-5000 de euro, o alta între 5001 – 10.000 de euro şi peste 10.000. Cele sub 500 de euro nu trebuie declarate.

Daniel Buda, cu venituri peste 20.000 de euro, este pe locul 2

Eurodeputatul PDL Daniel Buda apare printre parlamentarii cu cele mai mari venituri din activităţi în afara celor parlamentare, cu peste 21.000 de euro pe lună.

În clasamentul general, este depăşit doar de italianul Renato Soru, preşedintele companiei italiene de telecomunicaţii Tiscali.

Asistentul lui Daniel Buda a precizat pentru European Voice că activitatea extra-parlamentară a deputatului este cea de notar şi că veniturile sale au fost listate de două ori în declaraţia respectivă, de aceea sa ajuns la această sumă şi a fost luată în calcul de două ori de Transparency Internaţional. Veniturile sale din activităţi colaterale mandatului său ar fi, potrivit asistentului citat de European Voice.

Dintre eurodeputaţii români, Daniel Buda este urmat la distanţă de Ioan Mircea Paşcu (PSD), cu venituri de până la 6996 de euro, Cristian Buşoi (PNL) – 5998 de euro şi Monica Macovei – 5988 de euro.

Corina Creţu, Daciana Sârbu, Marian Jean Marinescu, Traian Ungureanu sau Sigfried Mureşan sunt printre eurodeputaţii români care, potrivit declaraţiilor lor de itnerese, nu au alte venituri decât pe cele din activitatea lor parlamentară.

Europarlamentarii austrieci şi francezi obţin cele mai mari venituri colaterale

Analiza Transparency International arată că eurodeputaţii austrieci au cele mai mari venituri extra-parlamentare, în medie 2500 de euro lunar de parlamentar.

Ei sunt urmaţi de cei francezi, cu o medie de 1821 de euro lunar. Însă printre aceştia sunt unii dintre cei mai lucrativi eurodeputaţi, 4 dintre ei declarând venituri de peste 10.000 de euro luna din alte activităţi.

Este vorba despre fostul ministru Michèle Alliot-Marie – cu 15.000 de euro pe lună, bani plătiţi acesteia în urma participării la conferinţe şi a publicării unor articole şi lucrări. Un alt fost ministru, Rachida Dati, a avut venituri de minimum 10.000 de euro, în calitate de avocat şi primar al celui de-al 7-lea arondisment din Paris. Doctorul Renaud Muselier a afirmat că are venituri între 12.000 şi 35.000 de euro lunar, valoarea acţiunilor sale într-o clinică medicală.

Codul de Conduită al Parlamentului European arată că membrii sunt „responsabili personal pentru depunerea declaraţiilor de interese financiare”, dar mulţi dintre deputaţi nu au depus o astfel de declaraţie şi nu se poate şti dacă ele sunt complete sau nu.

“Observăm nişte tendinţe: danezii, germanii sau olandezii au nişte declaraţii foarte detaliate, în timp ce belgienii, francezii sau austriecii nu abordeazăp la modul serios această obligaţie”, este concluzia lui Daniel Freund, de la Transparency International.

Demersul organizaţiei internaţionale este de a arăta electorilor europeni unde există riscul de conflict de interese şi deficienţele sistemului PE privind declaraţiile de interese.

Parlamentul European a reacţionat imediat la această analiză şi bază de date. Reprezentanţii instituţiei au afirmat că TI a tras concluzii greşite.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »