Tratatul fiscal european a fost semnat. Riscuri şi avantaje pentru România

De Marin Pana | 2.3.2012 .

Liderii din 25 de state europene (mai puţin Marea Britanie şi Cehia) au semnat vineri dimineaţă Tratatul de stabilitate, cooperare şi guvernanţă europeană – aşa numitul Tratat sau Pact fiscal. (Citeşte AICI textul tratatului).

Potrivit Tratatului, statele vor trebui să se încadreze într-un deficit structural de maximum 0,5% (aşa numita “Regulă de aur), iar deficitul ciclic maxim nu va trebui să depăşească 3% din PIB. În cazul statelor care au un grad de îndatorare mai mic de 60% din PIB, deficitul structural va putea fi negociat până la 1%.

În cazul depăşirii cifrelor, Tratatul prevede declanşarea unui mecanism automat de sancţiune, care poate merge până la amenzi de 0,1% din PIB.

Doar statele care semnează Tratatul vor beneficia de ajutor prin Mecanismul European de Stabilitate – aşa numita Facilitate Financiară.

Statele semnatare ale Tratatului urmează să-l ratifice pe plan intern şi să găsească modalităţi legislative de-a impune “Regula de aur”. În unele cazuri ar putea fi vorba de modificarea Constituţiilor statelor, în altele s-ar putea apela la modalităţi parlamentare.

Tratatul intră în vigoare de la 01 ianuarie 2013, sau când va fi ratificat de 12 state semnatare.

România şi Tratatul fiscal: Trei riscuri

1.Limitarea la 0,5% a deficitului structural, cifră fixată unitar pentru toate ţările din pact, deşi datoria lor publică diferă considerabil, de la 6% ( Letonia) la 160% (Grecia) – România fiind în preajma pragului de 40% – nu poate realiza reglajul fin cerut de optimizarea economică.

Ţara noastră ar putea solicita o derogare pentru extinderea la 0,7% sau chiar 1% a deficitului structural. Fără această concesie, creşterea economică ar fi afectată artificial iar potenţialul de dezvoltare va rămâne subutilizat. 0,5% mai degrabă ar conserva decalajele decât să permită recuperarea lor.

2.În cazul unei evoluţii economice favorabile, va fi foarte dificil de explicat populaţiei de ce nu pot fi acordate recompense imediate şi de ce trebuie acceptată consolidarea rezultatelor înainte de a distribui avantaje pe termen lung.

Problema suveranităţii naţionale limitate prin acest acord suprastatal se pune deja. Pasul doi, de intervenţie, fie şi la nivel de experţi, asupra bugetelor prezentate Bruxelles-ului înainte a de a trece prin Parlamentele naţionale este inevitabil şi va naşte controverse.

3. Modul de calcul destul de dificil şi aplicarea neuniformă ar putea duce la controverse importante privind respectarea regulii de 0,5% deficit structural.

Pot fi aşteptate efecte negative asupra coeziunii europene şi reacţii destabilizatoare la nivel instituţional.

Concret, Ungaria deja se arată nedumerită de sancţiunile impuse de Comisia Europeană pentru depăşirea deficitului bugetar. Grecia acceptă cu greu şi pentru moment condiţiile impuse. Simultan contestă calculele privind calenadrul de “restructurare” bugetară şi fezabilitatea efectuării rambursării de datorie publică, programată pe termen mediu şi lung

Şi trei avantaje

1.Prevenirea derapajelor politicianiste, de acordare a unor beneficii electorale cu efect destabilizator pe termen lung, prin intermediul deficitului structural. Cel mai bun exemplu în acest sens este decizia de majorare a pensiilor în baza unei prezumate creşteri economice, care, în realitate, nu a mai avut loc.

Valoarea punctului de pensie a fost majorată anticipat (!!) la 697,50 lei în octombrie 2008, urmare a prognozei ultraoptimiste de creştere a PIB cu 6,5% în anul 2009. În realitate, PIB a scăzut în acel an cu peste şapte procente, dar, culmea, valoarea punctului de pensie a fost majorată la 718,40 lei în aprilie şi 732,80 lei în octombrie.

2.Obligarea implicită a oricărui iniţiator legislativ de acordare de beneficii la demonstrarea sustenabilităţii în timp a beneficiilor acordate. Practica a demonstrat că, odată acordate, beneficiile nu mai pot fi retrase, chiar dacă factorii de decizie îşi asumă răspunderea în acest sens.

Din nou, în acest sens, se poate face trimitere la diminuarea valorii punctului de pensie. Acesata ar fi fost logică, fie şi în 2010, după scăderea economică înregistrată pentru al doilea anu consecutiv şi după diminuarea salariilor din sectorul bugetar. Deşi logică, nu a fost şi legică, potrivit Curţii Constituţionale.

3.Stabilitatea macroeconomică permite o dezvoltare mai rapidă, utilizarea mai bună a resurselor disponibile, pentru investiţii cu efect favorabil ulterior şi nu pentru consum. Totul este ca regula de 0,5% sau cât se va obţine să fie acceptată ca o valoare în sine, prin cadrul solid asigurat activităţii economice.

Majorarea TVA de la 19% la 24%, măsură luată de nevoie pentru a echilibra bugetul, a afectat mediul de afaceri şi a stimulat asumarea de riscuri pentru înfăptuirea evaziunii fiscale. Concurenţa s-a deplasat dinspre tehnologie şi productivitate către abilitate şi contabilitate.

Citeşte şi:

Daniel Dăianu: Ce face si ce nu face Tratatul. România în Tratatul european

Valentin Lazea: Pactul Fiscal, Uniunea Europeană şi România. Principii şi valori

Unificarea fiscală şi bugetară a Europei. Pro şi contra

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »