Trei motive pentru care Merkel se opune euroobligaţiunilor

De Alexandra Fusoi | 25.11.2011 .

Cancelarul german, Angela Merkel, s-a opus în mod ferm şi consecvent ideii de emitere a unor obligaţiuni comune pentru zona euro, mergând până la a aprecia drept inadecvată sau îngrijorătoare o astfel de decizie.

Der Spiegel analizează, în ediţia online, o parte dintre motivele care susţin această poziţie categorică a cancelarului german.

În primul rând, contribuabilii germanii nu vor să mai plătească pentru a împiedica falimentul altor ţări. În al doilea rând, Germania ar risca să-şi compromită propriul rating pentru credite, ajungând să plătească miliarde de euro în plus pentru a-şi achita datoriile. În al treilea rând, o organizare colectivă a datoriilor din zona euro ar putea veni în contradicţie cu prevederile Constituţiei germane.

Iar Merkel consideră că, înainte de a aduce în discuţie emiterea de obligaţiuni comune, zona euro trebuie să instituie o disciplină bugetară strictă.

1. Germanii au obosit să plătească pentru salvarea altor state

În general, germanii sunt obosiţi să plătească pentru a preveni falimentul statelor din zona euro cu datorii mari, iar presa tabloidă germană îi prezintă de un an şi jumătate pe greci drept cheltuitori nesăbuiţi care nu vor decât să pună mâna pe banii contribuabililor germani.

Dar euroobligaţiunile ar transforma Germania – şi ratingul său AAA – în cel mai important garant al datoriilor colectivizate din zona euro. Şi, în cel mai rău caz, contribuabilii germani ar fi din nou obligaţi să plătească. Sau cel puţin asta pare a fi temerea cel mai larg răspândită.

Iar Merkel nu este singura care a transmis foarte clar că euroobligaţiunile nu se află foarte sus pe lista de priorităţi. Alexander Dobrindt, secretar general al Uniunii Creştin-Sociale (CSU), l-a criticat dur pe Barroso, declarând că acesta a devenit „mercenarul ţărilor Dolce Vita, care vor acces la banii” proveniţi din impozitele germanilor. Şi Democraţii Liberi, membri ai coaliţiei de guvernare, se opun euroobligaţiunilor.

În plus, deşi Germania nu a reuşit să vândă întreaga emisiune de obligaţiuni miercuri, rata dobânzii a fost sub 2 la sută, crescând joi la 2,26 şi rămânând cea mai scăzută din zona euro. „A fost doar o licitaţie”, a afirmat Don Smith, analist la ICAP. „Dar există o temere tot mai mare în rândul multora în piaţă că această criză se îndreaptă într-o direcţie – şi este către destrămarea zonei euro”, a adăugat el.

2. Germania vrea să-şi păstreze ratingul propriu

Şi, cum plăteşte mai puţin pentru datoriile sale decât orice altă ţară din zona euro, Germania vrea să menţină această situaţie. Iar în cazul emiterii de euroobligaţiuni, şi Germania se va împrumuta mai scump. Având o datorie de peste 2,2 trilioane de euro, care reprezintă 81,2 la sută din PIB, o creştere a costurilor pentru împrumuturi s-ar traduce în plata suplimentară a miliarde de euro.

În acelaşi timp, Curtea Constituţională germană s-a pronunţat clar în privinţa sprijinirii altor state. Deşi a permis Berlinului să continue să susţină Facilitatea de stabilitate financiară europeană (EFSF), a indicat clar că alte măsuri pentru sprijinirea statelor din zona euro ar fi văzute negativ. Decizia a indicat clar că, potrivit Constituţiei, Germania nu este încurajată să intre în nici un mecanism permanent care să transfere banii contribuabililor unor ţări străine sub formă de ajutor.

3. Curtea Constituţională ar putea avea obiecţii în cazul euroobligaţiunilor

Însă euroobligaţiunile ar reprezenta un caz diferit. Wolfgang Munchau, editorialist pentru Financial Times şi Spiegel Online, apreciază că acestea ar reprezenta exact ceea ce Curtea Constituţională consideră discutabil în legătură cu programele de sprijinire a altor ţări. Euroobligaţiunile au potenţialul de a face Germania responsabilă- pentru datoriile altor ţări din zona euro, programul ar avea proporţii uriaşe, iar garanţiile germane ar putea fi activate de guverne străine.

Popularitatea Germaniei în zona euro nu a crescut în timpul crizei, Berlinul fiind acuzat de Atena şi Lisabona pentru impunerea unora dintre cele mai stricte măsuri de austeritate văzute vreodată în Europa. Însă Merkel consideră că liderii zonei euro trebuie să menţină presiunile pentru a se asigura că statele îndatorate aplică programele de austeritate pentru a începe să reducă nivelul datoriilor.

Aşa că preferă o modificare a tratelor UE, pentru a permite o mai bună integrare a ţărilor din zona euro, şi a repetat acest lucru şi miercuri, ca răspuns la propunerile lui Barroso, dar şi joi, după întâlnirea cu Sarkozy.

Ea vrea ca în Tratatul de la Lisabona să fie incluse clar consecinţele încălcării regulilor zonei euro. „Trebuie să luăm măsuri pentru crearea unei uniuni fiscale”, a spus ea joi, adăugând că ţările care încalcă Pactul de Stabilitate trebuie trase la răspundere.

Merkel consideră că numai după ce măsurile de disciplină fiscală sunt incluse în Tratatul de la Lisabona poate fi luată în discuţie o organizare colectivă a datoriilor din zona euro. Însă ultima dată când a fost făcută o modificare fundamentală a tratatelor, UE a avut nevoie de mai mulţi ani până să obţină aprobarea tuturor celor 27 de membri.

Citeşte şi:

Clubul super-europenilor: Pact de stabilitate special, pentru doar 10 ţări din eurozonă

2 comentarii

  1. Trei motive pentru care Merkel se opune euroobligaţiunilor » CursDeGuvernare.ro
    25.11.2011, 11:25

    […] mai mult pe cronicaeuropeana.ro) var $j = jQuery.noConflict(); $j(document).ready(function(){ //alert($j('#theTags').height()); […]

  2. În Europa: 26 Noiembrie 2011 – “Cine mai conduce lumea?” « Actualităţi Europene
    26.11.2011, 07:48

    […] Belgia, retrogradată de Standard& Poor’s. Statul ar putea fi nevoit să-şi ajute băncile. Guvernul interimar belgian a lansat, joi, un apel la populaţie pentru a cumpăra obligaţiuni şi a ajuta astfel statul să facă faţă datoriei. În aceeaşi zi în care agenţia de rating Moody’s a penalizat Ungaria, o altă agenţie mare din cele trei care formează monopolul mondial – Standard& Poor’s a retrogradat Belgia. Scăderea este de o treaptă – de la AA+ la AA, iar explicaţia este că Belgia, deja extrem de îndatorată, ar putea fi obligată din nou să intervină pentru a-şi susţine sectorul financiar. Belgia nu a reuşit deocamdată să-şi plătească partea pentru salvarea băncii franco-belgiene Dexia. Iar toate acestea sunt agravate de criza politică fără sfârşit. De 530 de zile, premierii desemnaţi ori intrerimari îşi tot depun demisiile, pentru că nu reuşesc să găsească un compromis – nici între partidele de dreapta şi cele de stânga, nici între cele valone şi flamande. Nota la care a rămas – AA – este asociată totuşi statelor stabile, dar este însoţită de o perspectivă negativă, notează AFP. Cu alte cuvinte, ar putea urma şi alte retrogradări. Datoria Belgiei va atinge 97% din PIB la sfârşitul anului, dar dacă statul, ce are una dintre cele mai “deschise” economii din zona euro, ar trebui să facă din nou infuzii de capital pentru bănci, îndatorarea ar sări de 100%. Iar randamentul obligaţiunilor sale a atins deja 5,8% vineri – faţă de 4,8% la începutul săptămânii. Adevarul. Trei motive pentru care Merkel se opune euroobligaţiunilor. Cancelarul german, Angela Merkel, s-a opus în mod ferm şi consecvent ideii de emitere a unor obligaţiuni comune pentru zona euro, mergând până la a aprecia drept inadecvată sau îngrijorătoare o astfel de decizie. Der Spiegel analizează, în ediţia online, o parte dintre motivele care susţin această poziţie categorică a cancelarului german. În primul rând, contribuabilii germanii nu vor să mai plătească pentru a împiedica falimentul altor ţări. În al doilea rând, Germania ar risca să-şi compromită propriul rating pentru credite, ajungând să plătească miliarde de euro în plus pentru a-şi achita datoriile. În al treilea rând, o organizare colectivă a datoriilor din zona euro ar putea veni în contradicţie cu prevederile Constituţiei germane. Iar Merkel consideră că, înainte de a aduce în discuţie emiterea de obligaţiuni comune, zona euro trebuie să instituie o disciplină bugetară strictă. Despre motive puteti citi in Cronica Europeana. […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »