Turneul preşedintelui Chinei la Bruxelles: Xi Jinping vrea “un nou drum al mătăsii”

De Anne-Marie Blajan | 31.3.2014 .

Premieră istorică la Bruxelles luni, când preşedintele Xi Jinping face o vizită în capitala Uniunii Europene, devenind primul lider chinez care face o astfel de vizită. Uniunea Europeană este primul partener comercial al puterii asiatice.

Faptul că, după ce a vizitat marile capitale europene Xi Jinping are o întâlnire şi cu liderii instituţiilor comunitare indică faptul că Beijingul vede Bruxelles-ul ca pe un partener politic de prim rang, iar comunitatea europeană nu mai este ignorată, susţin analiştii. Pentru UE, China este al doilea partener economic, după Statele Unite.

Mai mult, diplomaţia urşilor panda a anunţat deja o îmbunătăţire a relaţiilor din blocul comunitar şi giganticul său partener asiatic. Este cunoscut faptul că guvernul chinez a folosit donaţiile sau împrumuturile pentru grădini zoologice occidentale a urşilor panda, în semn de bune relaţii cu o ţară.

Xi Jinping face la fel, iar la Bruxelles îi va saluta pe cei Xing Hui şi Hao Hao, cei doi panda împrumutaţi unui parc natural din apropierea capitalei belgiene. Trecând de această simbolistică, prezenţa liderului chinez la instituţiile europene arată o Chină mai deschisă soluţionării disputelor comerciale şi mai puţin confrontaţională. Acum un an, cele două părţi au fost în pragul unui război comercial.

Un acord de liber schimb cu China şi rezervele europenilor

Beijingul îşi doreşte un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, însă părerile în Europa sunt împărţite. Premierul britanic, David Cameron, s-a arătat, în timpul vizitei sale din decembrie din China, un susţinător al acestei idei. Însă cei mai mulţi europeni sunt îngrijoraţi de o astfel de perspectivă.

Diplomaţii statelor membre s-au împotrivit, după relatările Reuters, menţionării unei referiri la un acord de liber schimb în declaraţia comună pe care o vor adopta luni liderii celor două părţi, în urma summit-ului UE-China.

Comerţul între cele două entităţi s-a dublat din 2003, la mai mult de un miliard de euro pe zi, însă europenii acuză companiile de stat chineze că primesc subvenţii nemeritate, care le dă un avantaj comeptitiv în faţa competitorilor străini.

Comisia Europeană, care negociază în numele întregii Uniuni Europene, a artătat că mai întâi trebuie făcute progrese privind un acord de investiţii, aflat şi acesta în negocieri, care să le permită europenilor să facă afaceri mai uşor în China.

Chinezii vor un nou drum al mătăsii

Turneul european al preşedintelui chinez are drept scop crearea unui „nou drum al mătăsii”. Aceste proiect al liderului de la Beijing vizează crearea unui coridor logistic între China şi Europa, capabil să ofere deschideri stabile provinciilor din interiorul Chinei, dar şi de a deschide piaţa chineză importatorilor europeni. Odată cu asta, el vrea revitalizarea ţărilor Aisiei Centrale, de a căror instabilitate se plânge China.

Nu este deloc întâmplător faptul că vizita în Germania a lui Xi Jinping a inclus oraşul Duisburg, cu cel mai mare port în interiorul uscatului din lume, văzut de China drept capăt de drum al mătăsii în Europa.

În acest moment, cele două capete ale alestei rute sunt legate de o cale ferrată internaţională. De trei ori pe săptămână, ajung aici garnituri de tren din China, pe traseul Chongqing-Xinjiang-Duisburg. Preşedintele chinez a asistat la sosirea unui tren de marfă, ocazie pentru a sublinia importanţa celor două ţări, China şi Germania, în legătura comercială a celor două continente, Asia şi Europa.

Difedendele UE-China: de la panouri solare la vinuri, chimicale şi telecomunicaţii

Dacă anul trecut relaţiile comerciale dintre UE şi China ajunseseră într-un fază conflictuală propununţată, înainte de venirea în Europa a liderului de la Beijing, o serie de conflicte şi-au găsit rezolvare.

China şi Uniunea Europeană au ajuns la o înţelegere în conflictul legat de exporturile europene de vinuri pe piaţa chineză, cu câteva zile înainte de turneul european al preşedintelui Republicii China.

Autorităţile de la Beijing au deschis anul trecut o anchetă, motivând că preţurile la care producătorii europeni trimit vinuri pe piaţa chinezească sunt suspect de mici. Măsura a fost privită în Europa ca răspuns la acţiunile Uniunii de a limita importurile de panouri solare de producţie chineză. Disputa legată de panourile solare s-a încheiat, dar China a continuat să blocheze de la comercializare vinurile europene, afirmând că cele două dosare nu au nicio legătură.

Parisul a fost nerăbdător să vadă încheiată investigaţia chineză şi a transmis la Beijing că situaţia generează un blocaj al relaţiilor comerciale bilaterale chiar în perioada în care preşedintele Xi Jinping era aşteptat în capitala Franţei.

Dosarul s-a închis şi în urma promisiunilor făcute de producătorii europeni că vor acorda asistenţă producătorilor chinezi. În schimb, importatorii chinezi vor promova intensiv pe piaţa internă vinurile europene.

Exporturile europene de vinuri pe piaţa chineză, fără a lua în considerare vânzările din Hong Kong, au fost de 257 milioane de litri în 2012, cu o valoare de aproximativ 1 miliard de dolari. Peste jumătate din cantitatea importată a provenit din Franţa.

China şi Europa au mai rezolvat acum câteva săptămâni un alt dosar, privind vânzările de polisiliciu ale companiei germane Wacker Chemie, acuzată şi aceasta de practice neconcurenţiale în materie de preţuri.

Rămâne în suspensie “dosarul Telecom”. E vorba de intenţia Comisiei Europene de a declanşa o investigaţie asupra practicilor Huawei (al doilea furnizor mondial de echipamente telecom) şi ZTE (al cincilea mare producător mondial). Investigaţia a fost cerută de companiile Ericsson, Nokia Siemens şi Alcatel Lucent, dar autorităţile europene nu au dat curs plângerilor, deocamdată, în încercarea de a se lămuri în ce măsură ar provoca reacţii adverse ale Chinei.

Oficiali europeni şi chinezi au lăsat să se înţeleagă faptul că acest conflict economic ar urma să fie stins pe cale amiabilă, după ce guvernul Chinei a decis să acorde celor trei companii europene contracte substanţiale, a căror valoare este estimată la miliarde de dolari. China este în acest moment cea mai importantă piaţă mondială a telefoanelor inteligente şi a mobile data, care creşte cu 50% în fiecare an, arată datele Alcatel-Lucent.

China, al doilea partener comercial al UE după Statele Unite

FOTO: Eurostat (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

În ultimul deceniu, relaţiile comerciale dintre UE şi China s-au intensificat. Exporturile în China ale celor 28 de sate membre au crescut de la 4% în 2002, la 8,6% în 2012, potrivit statisticilor Eurostat.

Importurile din China au crescut şi ele de la 9,6% la 18,5% în 2010, după care au cunoscut o uşoară scădere, la 16,2% în 2012.

Datele pentru 2013, ultimele disponibile în statisticile Eurostat, au arătat pentru primele şase luni un declin atât al importurilor, cât şi al exporturilor în China. Exporturile UE în China au scăzut de la 73 de miliarde de euro în primele şase luni ale anului 2012 la 71 de miliarde de euro în anul următor. Importurile au scăzut de la 141 de miliarde la 134.

Asta a dus şi la o reducere a deficitului comercial de la 68 de miliarde în prima jumătate a anului 2012, la 62 de miliarde un an mai târziu. China este cel de-al doilea mare partener comercial al Uniunii Europene, după SUA.

 45% din exporturile UE sunt din Germania

FOTO: Eurostat (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Dintre cele 28 de state membre, Germania este, de departe, cel mai mare exportator în China – 32,4 miliarde de euro în primele 6 luni ale anului 2013, reprezentând 45% din exporturile UE. Este urmată de Franţa – 7,2 miliarde de euro/ 10% şi de Marea Britanie – 6,3 mld/ 9%.

Tot Germania este şi cel mai mare importator – 27,7 mld euro/ 21% din importurile UE, urmată de Olanda – 24,9 mld euro/ 19%, Marea Britanie – 18,5 mld de euro/14%, Franţa – 11,9 mld/9% şi Italia – 11,5mld de euro/9%

 

UE27 a investit 10 miliarde de euro în China în 2012

FOTO: Eurostat (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Investiţiile directe în China au fost în valoare de 10,2 miliarde de euro în 2012. În anii anteriori, companiile europene au investit în China 8,1 miliarde de euro în 2009, 10,5 mld. În 2010 şi 15,2 mld în 2011.

La rândul ei, China a investit în Europa 8,9 mld în 2012, în comparaţie cu mici infuzii de capital în 2009 i 2010 şi o investiţie de 4,3 miliarde în 2011.

Franţa: contracte de 18 miliarde de euro semnate cu China

Beijingul şi Parisul au semnat miercurea trecută contracte în valoare de 18 miliarde de euro, despre care preşedintele Francois Hollande a spus că vor aduce franţei creşterea economică mult dorită.

De departe, cel mai mare deal a fost comandat pe care chinezii au făcut-o pentru 70 de avioane Airbus, în valoare de mai mult de 10 miliarde de euro. Contractul constă în achiziţionarea a 43 de avioane model 320 şi 27 din gama lung-curier A 330.

China îşi anunţase intenţia achiziţiei de avioane de la Airbus cu ceva vreme în urmă, însă a îngheţat orice comandă din cauza unei dispute privind planurile UE de a impune un nivel foarte mic de emisii de carbon permite aviaţiei.

Un alt contract a fost semnat între Airbus Helicopters compania chineză Avicopter, care constă în producţia în comun a 1000 de elicoptere pentru uz civil, în următorii 20 de ani.

Alte contracte au fost semnate în domeniul nuclear, financiar şi auto.

În vizita sa în franţa, Xi Jinping a vizitat bioMerieux, o firmă fraceză de diagnostic, cu vechi legături cu China. Preşedintele chinez a pus această vizită în contextul reformei sistemului de sănătate pe care o urmăreşte în ţara sa.

Frankfurt a devenit centrul financiar european pentru tranzacţiile cu yuani

Vizita în Germania a liderului de la Beijing s-a finalizat, printre altele, cu alegerea centrului financiar Frankfurt ca hub european pentru tranzacţiile financiare în yuani. „Este un pas important în planurile noastre ca yuanul să devină monedă internaţională”, a spus Xi jinping.

Liderii Chinei, a doua mare economie a lumii, promovează folosirea mai extinsă a yuanului în comerţ şi finanţe la nivel internaţional, pentru a reduce dependenţa ţării de dolarul american.

Frankfurt a câştigat competiţia cu Zurich, Londra şi Paris pentru poziţia de hub european, în timp ce băncile din Canada analizează un plan care ar trebui să facă din Toronto un centru al tranzacţiilor pentru America de Nord.

Bundesbank şi Banca Poporului din China au semnat vineri un acord care facilitează tranzacţiile în moneda chineză în Frankfurt şi cooperarea mai strânsă în aprobarea şi acordurile de plată în moneda chineză.

Până acum, tranzacţiile în yuani nu au fost practicate decât de câteva companii europene foarte mari, care au reuşit atragerea băncii centrale a Chinei în afacere, pentru că yuanul nu este o monedă liber convertibilă.

În Germania, liderul chinez a arătat că ţara sa îşi va continua reformele economice, dar nu va urma pur şi simplu „vechea metodă a naţiunilor industrializate”, ci va opta pentru dezvoltare sustenabilă, chiar dacă asta va însemna o creştere economică încetinită. El crede cp germania şi china pot să intensifice relaţiile economice prin achiziţionarea reciprocă de acţiuni în companiile celor două state şi pentru rezolvarea disputelor prin dialog.

Preşedintele Chinei este însoţit în vizita sa în Europa de o delegaţie de 200 de oameni de afaceri chinezi.

Aşa că pe lângă înţelegerea financiară, în Germania au fost încheiate afaceri între companiile celor două ţări, inclusiv un acord în valoare de un miliard de euro cu producătorul auto Daimler de extindere a producţiei în joint venture-ul Beijing Automotive Group.

Drepturile omului şi Ucraina

Preşedintele chinez a fost întâmpinat şi cu proteste în Europa. Protestatari pro-tibetani au demonstrat în faţa palatului Regal din Amsterdam şi au cerut un dialog pacifist între China şi Tibet.

Activiştii pentru drepturile omuluispun că Beijingul încalcă drepturile tivbetanilor şi îşi impune forţa prin metode brutale. Mai mult de 120 de tibetani şi-au dat foc din 2009 încoace, în semn de protest faţă de China. Majoritatea dintre ei a murit.

În  Germania, protestatarii l-au întâmpinat pe preşedintele chinez în faţa reşedinţei omologului său german şi reclamau încălcarea drepturilor omului în China.

O chestiune adusă în discuţie de cancelarul Angela Merkel. „Exprimarea liberă a opiniilor este un element foarte important de promovare a creativităţii unei socierăţi, fie în cercetare, cultură sau în societatea civilă”, a spus aceasta.

Şi situaţia din Ucraina a fost adusă în discuţie. China, un aliat al Rusiei în cele mai multe cazuri, s-a abţinut de la votul în Consiliul de Securitate al ONU a rezoluţiei care condamna referendumul din Crimeea ce a dus la anexarea ţării şi s-a abţinut şi de la votul în Adunarea Generală de săptămâna trecută.

„China nu are niciun itneres particulat în chestiunea ucraineană. Toate Părţile implicate trebuie să caute o soluţie politică şi diplomatică pentru rezolvarea conflictului”, a spus Xi Jinping.

Ultimele două chestiuni vor fi, cel mai probabil, aduse în discuţie şi la Bruxelles.

Citiţi şi:

UE şi China au încheiat disputa legată de comerțul cu vinuri

Contextul european al Forumului China-ECE de la București. Traian Băsescu: Avertismentul Bruxelles-ului e neinspirat

Negociere Franța-China, în paralel cu Forumul China-CEE de la București

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »